Blog

Cu toate ca miscarile de tipul „Occupy” din SUA par ca si-au pierdut din atractie pentru public, activismul împotriva marilor banci începe sa atraga sustinatori din partea municipalitatilor si politicienilor locali, scrie Ziarul Financiar cu referire la The Wall Street Journal. 

Astfel, administratorii New York-ului au introdus o legislatie care cere bancilor sa prezinte planuri de reinvestire în comunitate si rapoarte care sa poata fi folosite de comisia bancara a orasului sa acorde ratinguri bancilor care vor sa detina economiile financiare ale orasului.

De asemenea, luna trecuta oficialii orasului Kansas City au adoptat o rezolutie care obliga primarul sa selecteze bancile care sunt receptive la nevoile comunitatii si nu se angajeaza în creditare „pradalnica”.

La masuri de acelasi tip recurg orasele Chicago, Boston, Austin, Minneapolis, San Jose si Portland. În San Francisco, autoritatile vor sa înfiinteze o banca municipala.

Washingtonul însa este compromis de banii aruncati în stânga si în dreapta de cei care fac lobby pentru banci, noteata WSJ. Acestia au cheltuit 472 milioane de dolari anul trecut. Printre cei mai mari contributori figureaza Goldman Sachs, Bank of America, JPMorgan si angajatii acestora, potrivit datelor Comsiei Federale pentru Alegeri.

La nivel local, jocul este mai dificil pentru banci. Acestea se pot folosi de pârghiile traditionale pentru a influenta politica locala. Astfel, bancile pot promite locuri de munca, investitii si caritate. Dar în actualul val de activism local antibancar, societatea nu a facut presiuni pentru închiderea unitatilor bancare. Cu toate acestea, bancile sunt clar în defensiva în fata rezistentei în crestere a comunitatilor locale.

De la mijlocul anului trecut, economii de pâna la 59 de miliarde de dolari au fost retrase de la cele patru mari banci americane, potrivit estimarilor grupului activis Move Your Money.

Depozitele persoanelor fizice si juridice la bancile din Grecia au continuat sa scada în februarie, confirmând tendinta începuta la sfârsitul lui 2009 si subliniind lipsa încrederii cu care se confrunta sistemul bancar elen, scrie money.ro cu referire la Reuters.

Depozitele sectorului privat la bancile din Grecia au scazut luna trecuta cu 2,7%, dupa un declin de aproape 3% în ianuarie, ajungând la 170,1 miliarde de euro, cel mai redus nivel din octombrie 2006. În prezent depozitele la bancile elene sunt cu 30% sub nivelul record înregistrat în decembrie 2009.

Depozitele sectorului privat în Portugalia si alte state afectate de criza datoriei au avut o evolutie mult mai buna, datele aratând ca în Portugalia si Spania nu s-a modificat semnificativ nivelul depozitelor, în timp ce în Irlanda s-a înregistrat un declin de sub 1%, iar în Italia o crestere de peste 1%.

De la începutul lui 2011, depozitele la banci ale persoanelor fizice si juridice din Grecia au scazut cu 20,9 miliarde de euro, sau 10,2%. Din ianuarie 2010, când a început criza datoriilor din Grecia, depozitele au scazut cu 48,8 miliarde de euro, sau 20,5%.

Reducerea valorii depozitelor a înrautatit criza lichiditatilor cu care se confrunta bancile din Grecia, care sunt dependente de finantarea de la Banca Centrala Europeana, deoarece nu se mai pot împrumuta de pe piete din cauza crizei datoriilor suverane cu care se confrunta tara

Un nou troian ameninta conturile bancare ale utilizatorilor din întreaga lume, anunta FORBES.RO. Mousetrap Troian actioneaza ca un veritabil sef de organizatie criminala care, pentru a evita filtrele politiei, savârseste jafurile printr-un lant de intermediari, sustin cei de la Bitdefender.

Concret, troianul care provoaca paguba este adus pe sistem „din mâna în mâna”, pornind de la un website infectat si trecînd printr-o sumedenie de alti troieni.

Primul pas al infectiei îl reprezinta vizitarea unui site legitim, dar pe care l-a atacat în prealabil un hacker si pe care acesta a încarcat o aplicatie periculoasa scrisa în Java. Aceasta aplicatie Java îi apare utilizatorului sub forma unui mesaj care îl informeaza ca nu are plug-in-ul de Flash instalat si se ofera sa-l descarce si sa-l instaleze pentru utilizator. Însa o data cu rularea plug-in-ului impostor, calculatorul este de fapt infectat cu un prim troian, care va pregati terenul pentru un asa-zis „bancher”  – troianul responsabil cu furtul banilor.

Dupa instalare, troianul verifica o lista de adrese de la care va descarca si va executa alti troiani de tip „bancher”. Acestia sunt gazduiti pe mai multe servere compromise, în asa fel încât, daca unul dintre servere este închis sau curatat de virusi, troianul sa poata aduce „bancherii” de pe un altul.

Troianul de e-banking va urmari ce tranzactii electronice face utilizatorul calculatorului si va fura datele acestuia de conectare, date care vor ajunge în mâna atacatorului. Din cauza faptului ca acesti „virusi bancheri” fura informatii direct din formularul browser-ului, utilizatorul nu-si poate da seama ca datele lui ajung si altundeva decât la site-ul bancii.

Metoda de distributie a troianului este foarte complexa. Acest circuit are ca scop protejarea troianului final fata de producatorii de solutii de securitate si fata de sistemele lor automate de semnare a virusilor. Acestea vor identifica si semna, în multe cazuri, unul dintre troienii intermediari, care sunt usor de înlocuit, si nu troianul „bancher”, care e cea mai periculoasa componenta a atacului.

Pentru a evita infectarea, utilizatorii sunt sfatuiti sa nu instaleze nici o aplicatie care este promovata prin mesaje de tip pop-up. Daca sistemul informeaza utilizatorul ca îi lipsesc plug-in-uri sau codec-uri, acesta trebuie sa descarce manual respectivele aplicatii de pe paginile producatorilor.

În timp ce candidatul la alegerile prezidentiale din Franta Francois Hollande vrea sa impoziteze averile bogatilor cu 75%, premierul britanic Da­vid Cameron vrea sa reduca cota de impozitare pentru cei cu averi mari, anunta zf.ro. De asemenea, în Germania se discuta de scaderea impozitelor, însa în Spania impozitul a fost majorat, pe când în SUA tema este deja în dezbatere si depinde foarte mult de cum se va derula campania electorala, scrie publicatia franceza La Tribune.

Marea Britanie, una dintre primele tari care în timpul recesiunii au majorat cota de impozitare pentru contribuabilii bogati, este pe cale sa reduca nivelul impozitarii. Cameron vrea sa diminueze cota maxima de impozitare de la 50% la 45%, aplicata veniturilor mai mari de 150.000 de lire sterline (peste 180.000 de euro). El a luat aceasta decizie în urma presiunii venite din partea comunitatii oamenilor de afaceri pentru îmbuna­tatirea competitivitatii tarii.

Germania are probleme cu bogatii. Deoarece se prefigureaza ca pâna în 2014 bugetul va ajunge la echilibru, crestini-democrati au lansat o dezba­tere pe tema relaxarii fiscale, de care ar putea beneficia cei mai bogati. Dar ministrul de finante Wolfgang Shauble nu vrea sa ia în considerare risipirea resurselor acumulate prin disciplina fiscala, iar daca discutia va fi reluata, reducerea impozitelor va fi orientata catre sustinerea cres­terii economice.

Înainte de criza, impozitul pe venit în Spania era deja foarte mare, din cauza impozitarii pro­gresive, care mergea pâna la 43%. Cel mai recent plan de austeritate a majorat nivelul maxim de impozitare la 52%. Un spaniol celibatar care declara un venit anual impozabil de 1,2 milioane euro trebuie sa plateasca un impozit pe venit de 600.000 de euro.

În Italia este în dezbatere introducerea unui impozit pe avere, premierul Mario Monti vrând ca si bogatii sa contribuie la sustinerea bugetului, dupa ce întreaga populatie a fost supusa unor masuri drastice de austeritate. Impozitul propus a avut deja efecte asupra a mii de italieni care îsi transforma lichiditatile în lingouri de aur, pe care le pastreaza în Elvetia.

În SUA a aparut în vara anului trecut ideea ca milionarii sa fie impozitati diferit de restul contribuabililor. Miliardarul Warren Buffet a facut senzatie declarând ca femeia care se ocupa de menajul casei lui suporta o presiune fiscala mai mare decât el. Acest fapt este posibil datorita im­po­zitarii foarte reduse a câstigurilor de capital (15%) si a altor venituri de capital.