Centrul Analitic Independent Expert-Grup, în recentul numar al publicatiei Realitatea Economica, descrie principalele tendinte ale economiei moldovenesti din ultima perioada.
Astfel, principalele tendinte pozitive sunt:
Cresterea exporturilor cu 2,4% f-a-p*, dupa un declin de 15,8% din luna august. Aceasta a fost determinata de tendintele economice relativ favorabile din tarile CSI care au permis o crestere a exporturilor moldovenesti pe aceste piete cu 2,7% f-a-p. Totodata, exporturile catre UE ramân în declin (-8,7% f-a-p) pe fondul înrautatirii situatiei economice si, respectiv, a racirii cererii din aceste tari.
Diminuarea marjei bancare (diferenta dintre dobânda medie la credite si depozite) de la 5,7% în august la 4,6% în septembrie. Însa aceasta nu denota si îmbunatatirea asteptarilor macroeconomice din partea bancilor comerciale si nici diminuarea primelor de risc. Cauza principala tine de majorarea dobânzilor la depozite – masura la care bancile sunt nevoite sa recurga pentru a atrage economiile populatiei pe fondul micsorarii depozitelor noi atrase în moneda nationala cu 43,5% si în valuta straina cu 13,6%, în aceeasi perioada.
Îmbunatatirea calitatii portofoliilor bancare: ponderea creditelor neperformante în total credite bancare a diminuat de la 15,3% în august la 14,5% în septembrie. Desi, cel putin teoretic, aceasta ar fi trebuit sa îmbunatateasca indicatorii de profitabilitate din sistemul bancar, nivelul de rentabilitate al activelor si al capitalului din contra s-a înrautatit. Acest fenomen paradoxal este explicat de faptul ca îmbunatatirea calitatii portofoliilor bancare are loc pe fondul unor politici mult mai restrictive privind activitatea de creditare aplicate de bancile comerciale.
Principalele tendinte negative care s-au conturat pe parcursul lunii septembrie sunt:
Diminuarea creditelor noi acordate de bancile comerciale cu 19,2%, f-a-p, marcând continuarea tendintei de racire a activitatii de creditare din ultimele luni. Cauza este una fireasca în contextul actualei incertitudini: bancile si firmele amâna activitatile investitionale pentru a-si optimiza riscurile. Prin urmare, se reduce atât cererea, cât si oferta de resurse creditare ale bancilor. Cea mai pronuntata scadere se atesta la creditele acordate în valuta straina (-24,5% f-a-p), 97,7% din care sunt acordate persoanelor juridice. Dintre acestea, cele mai afectate sunt, de regula, întreprinderile mici si mijlocii, deoarece în conditii de risc sporit bancile acorda preferinta companiilor cu istorii creditare impecabile, cu suficiente active eligibile pentru gaj si cifre de afaceri relativ previzibile.
Reducerea influxurilor de remitente cu 6,5% f-a-p, dupa o crestere de 3,2% in august. Principala cauza tine de înrautatirea situatiei economice din UE si repercusiunile acesteia asupra pietei muncii: transferurile exprimate în EUR au diminuat cu 18,3% f-a-p, pe când restul au crescut cu 2,8%.
Pentru lunile urmatoare, economia moldoveneasca va ramâne la fel de volatila si, respectiv, va persista un nivel înalt de incertitudine care va servi drept o constrângere de baza în procesul decizional atât la nivelul firmelor si gospodariilor casnice, cât si a autoritatilor publice.
* f-a-p = fata de anul precedent