Membrii zonei euro au ajuns sâmbata la un acord pentru acordarea unui ajutor financiar Ciprului în valoare de 10 miliarde de euro, însa au cerut în schimb ca statul sa retina pâna la 10% din banii depusi în bancile cipriote, în pofida riscului de a provoca un exod al banilor din tara, scrie hotnews.ro cu referire la Reuters.
Insula mediteraneana devine a cincea tara, dupa Grecia, Irlanda, Portugalia si Spania, care a solicitat ajutor financiar din partea zonei euro de la începutul crizei datoriilor.
Masura solicitata de ministrii de Finante din zona euro, care ar trebui sa aduca 6 miliarde de euro la bugetul de stat, este însa una fara precedent în pachetele anterioare de salvare si a stârnit neliniste si nemultumire în rândul cipriotilor.
Se estimeaza ca aproape jumatate din depozitele din bancile cipriote apartin cetatenilor rusi non-rezidenti.
Fara un acord de bailout, Ciprul ar putea intra în faliment, afectând si mai mult încrederea investitorilor în zona euro, în conditiile în care Banca Centrala Europeana a promis anul trecut sa faca tot ce îi sta în putinta pentru a sustine moneda unica, precizeaza Reuters.
Ajutorul promis de zona euro este mai mic decât fusese prevazut initial. Suma este necesara în principal pentru recapitalizarea bancilor cipriote care au fost lovite puternic de o restructurare a datoriei suverane din Grecia.
Taxa pusa pe depozitele bancare – stabilita la 9,9% pentru depozitele mai mari de 100.000 de euro si la 6,7% pentru depozitele sub acest nivel – va intra în vigoare marti, bancile fiind închise luni.
Pentru a se proteja împotriva scurgerilor de capital, Cipru a luat masuri imediate pentru a impiedica transferurile electronice de bani peste weekend.
Sute de persoane au stat la coada sâmbata dimineata în fata bancilor din Larnaca pentru a-si retrage banii, fie de la bancomate, fie din banca. însa majoritatea filialelor bancare erau închise într-o zi care de obicei functioneaza cu program normal.
Planul de bailout pentru Cipru a fost amânat în repetate rânduri pe fondul temerilor ca relatiile de afaceri strânse dintre Cipru si Rusia, precum si ponderea banilor rusesti în sistemul bancar cipriot, ar putea presupune si operatiuni de spalare de bani.
În schimbul unor împrumuturi de urgenta, Ciprul a fost de acord sa mareasca taxa corporatista cu 2,5 puncte procentuale, pâna la 12,5%. Masura ar trebui sa stimuleze veniturile, limitând dimensiunea creditului necesar din partea zonei euro, si sa mentina un nivel scazut al datoriei publice.
Presedintele cipriot Nicos Anastasiades a convocat, pentru sâmbata seara, o întâlnire a liderilor partidelor în care sa îi informeze cu privire la acordul de salvare.