„Cândva am mai vorbit despre importanta la aceea ca actionarii sa stie cât costa actiunile lor si sa nu permita diluarea valorii lor: cazul cu Lumea copiilor si dividendele, când noii actionari i-au tras grandios pe sfoara pe actionarii vechi.
Dar pâna la urma, atunci când actionarii sunt niste privati, e treaba lor cum îsi administreaza proprietatea lor. Însa cu totul altceva e atunci când este administrata proprietatea publica, care, teoretic, ne apartine noua tuturor”, se mentioneaza în blogul natangarstea.blogspot.com.
„Deci, recent Banca de Economii a facut o emisiune suplimentara de actiuni. Anterior erau în circulatie 23,4 milioane de actiuni ale bancii, dintre care statului îi apartineau 56 la suta. Acum s-au emis suplimentar 16 milioane de actiuni, în valoare totala de 80,2 milioane lei. Statul nu a participat la aceasta emisiune, astfel, cota lui diminuându-se la 33%.
Pâna la urma, nu vreau sa discut decizia persoanelor care luau aceasta hotarâre, de a permite pierderea controlului asupra bancii. Unii zic ca e bine, altii zic ca nu e bine… Probabil, când vor ajunge sa argumenteze unde trebuie de ce au hotarât asa, vor avea ce spune. Nici nu voi povesti aici despre prima de control (o actiune dintr-un pachet de control costa mai mult decât o actiune dintr-un pachet care nu da control), si nici despre aceea ca pentru investitorii straini este interesant anume un pachet de control de actiuni. Pe mine în aceasta istorie ma deranjeaza altceva.
Capitalul propriu al bancii (activele ei nete) constituiau la jumatatea lui 2013 cca. 871 milioane lei. Adica, aceasta parte din patrimoniul bancii apartine actionarilor ei (restul sunt datorii). Daca e sa calculam valoarea activelor nete ce reveneau la o actiune a bancii, obtinem 37,21 lei pentru o actiune. În analiza financiara aceasta valoare este numita valoarea intrinseca a actiunii.
Însa emisiunea suplimentara de actiuni s-a facut la valoarea nominala. La pretul de 5 lei pentru o actiune. În cadrul emisiunii, Banca de economii a vândut actiuni care aveau valoare intrinseca de 37 lei la pretul de doar 5 lei.
Astfel, daca plasarea s-ar fi facut la valoarea intrinseca (37 lei), banca ar fi atras nu 80 milioane, ci 597 milioane lei. Aceasta suma sigur ar rezolva absolut toate problemele financiare ale bancii, si ar mai ramâne si pentru alte banci. Sau, daca suma atrasa ar ramâne neschimbata (80,2 milioane lei), atunci ar fi urmat sa fie plasate numai 2 milioane de actiuni, si nicidecum 16.
În fine. Cuiva i-a mers, si a obtinut la pretul de 80 milioane lei active cu valoare intrinseca de aproape 600 milioane lei. Pacat ca si statul nostru nu a participat la aceasta haleava, avea sa-si consolideze pozitia si sa-si mareasca cu mult valoarea activelor detinute. Dar pe mine nici nu asta ma deranjeaza.
Problema cea mare este ca în urma plasarii actiunilor noi la un pret mai mic decât valoarea celor vechi, valoarea tuturor actiunilor a scazut. Numarul de actiuni creste, însa activele nete nu cresc proportional.
Ca urmare, dupa emisiunea facuta la pretul de 5 lei pentru actiune, valoarea intrinseca a actiunilor a scazut de la 37,21 lei pentru o actiune la valoarea de 24,11 lei pentru o actiune. Nu numai actiunile din noua emisie, ci toate actiunile s-au ieftinit. Astfel, actiunile statului care anterior aveau valoare de 490 milioane lei, acum costa doar 317 milioane lei. Valoarea activelor statului a fost diminuata în urma acestei operatiuni cu 172,6 milioane lei. Si persoanele care au aprobat decizia de a petrece aceasta emisiune suplimentara, puteau foarte simplu sa calculeze aceasta pierdere – e o chestie elementara în finante.
Ca sa fie clara tuturor consecutivitatea actiunilor. Mai întâi statul, ca actionar majoritar, a decis sa faca majorarea capitalului la banca. Cu pretul de 5 lei. Apoi statul, aceleasi persoane, au desic sa statul nu poate participa la aceasta emisiune suplimentara. Ca urmare, controlul asupra bancii a fost pierdut, actiunile noi au fost plasate la un pret mult mai mic decât valoarea lor intrinseca, si valoarea patrimoniului public s-a diminuat, pierzând cam o treime din pretul bancii. Printr-o miscare usoara a condeiului, vedem cum 490 milioane se transforma în 317 milioane. Acestia sunt banii nostri, apropo.”