Saptamâna trecuta, pe data de 26 martie 2014, Guvernul Republicii Moldova a aprobat proiectul de lege privind încheierea si executarea la distanta a contractelor privind serviciile financiare de consum. Autoritatea de supraveghere al acestei legi este Agentia pentru Protectia Consumatorilor. Aceasta lege va intra în vigoare la expirarea a 6 luni de la data publicarii în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
Legea reprezinta un garant în cadrul legal ce asigura protectia intereselor economice ale consumatorilor prin informarea acestora în privinta conditiilor de înainte si dupa încheierea contractelor la distanta privind serviciile financiare de consum. Reglementarile proiectului de lege vor fi aplicate serviciilor financiare precum ar fi al celor bancare, de asigurari, de plata, de investitii, dintre care se includ si fondurile de pensii. Reglementarile precizate în document confirma ca furnizorul de servicii si consumatorii vor fi nevoiti sa initieze o singura întâlnire fizica unde va fi semnat contractul, dupa care informatia va fi stocata pe suport durabil. Proiectul de lege este valabil atât pentru prestatorii de servicii financiare, cât si pentru intermediarii implicati în comercializarea serviciilor financiare.
Acest proiect de lege are ca scop obligarea furnizorilor de servicii financiare sa informeze sub diferite forme concrete despre conditiile pentru care serviciile sunt efectuate, astfel încât consumatorii sa aiba posibilitatea sa compare serviciile în mod calitativ si cantitativ si pentru a se folosi de dreptul de a alege serviciul fara ca una dintre informatii sa fie eronate. Proiectul de lege are la baza fixarea unor reguli concrete de calculare al pretului într-un mod transparent, ce ulterior vor permite consumatorilor posibilitatea de a verifica plata pentru serviciul prestat.
Contractele la distanta privind serviciile financiare de consum trebuie sa contina toate informatiile privind datele furnizorului, serviciul ce trebuie de prestat consumatorului, costul total pe care consumatorul îl are de platit (inclusiv toate taxele, comisioanele si cheltuielile aferente), riscurile ce pot parveni (ex: fluctuatiile de pe pietele financiare), costurile suplimentare care nu se achita prin intermediul furnizorului, termenul limita pentru fiecare serviciu prestat, modalitatile de plata pentru serviciu, perioada contractului, dreptul partilor de a rezilia contractul sau de a efectua schimbari în acesta, informatiile despre penalitatile impuse în caz de neexecutare a obligatiilor si clauzele contractuale.
Contractul la distanta permite consumatorilor o „perioada de gândire” înainte de încheierea unui contract cu furnizorul. Astfel prestatorii de servicii financiare sunt obligati sa îi transmita consumatorului toate conditiile contractuale pe suport de hârtie sau pe orice suport durabil disponibil si accesibil consumatorului. Din momentul în care ambele parti au semnat contractul, consumatorul are la dispozitie un termen de 14 zile calendaristice de a se razgândi si de a revoca contractul, fara sa fie nevoit sa achite penalitati sau sa invoce motive. În cazul în care contractul la distanta are ca obiect contractele de asigurare de viata individuale sau contracte referitoare la operatiuni privind pensiile private, „termenul de gândire” este de 20 de zile calendaristice. Prevederile se aplica doar contractelor de asigurare de viata pentru perioada ce depaseste 6 luni.
În cazul în care consumatorul îsi exercita dreptul de reziliere al contractului dupa ce deja i-a fost prestat partial serviciul, acesta poate fi obligat sa plateasca furnizorului contravaloarea serviciului prestat. Pretul serviciul trebuie sa fie comunicat în prealabil consumatorului, iar datele trebuie sa fie transparente si accesibile consumatorilor în cazul în care acesta doreste sa calculeze costurile. Dreptul de revocare al contractului nu poate fi aplicat în cazul serviciilor ce depind de fluctuatiile pietii financiare care nu pot fi controlate de catre furnizor (ex: operatiuni valutare sau instrumente ale pietii monetare).
În cazul în care consumatorul va primi un serviciu pe care acesta nu l-a cerut în prealabil, atunci el nu este obligat sa achite acest serviciu. Furnizorul nu poate obliga consumatorul sa plateasca pentru oricare serviciu efectuat nestipulat în contract.
Mijloacele de comunicare ce pot fi utilizare în cadrul contractelor la distanta privind serviciile financiare de consum sunt: e-mail-ul, telefonia vocala, apelurile automate, Videofon, Videotext, fax-ul, televiziunea, publicitatea, serviciile de mesagerie pe Internet sau SMS-ul.
În Uniunea Europeana legea privind contractele la distanta în domeniul serviciilor financiare a fost adoptata pe 23 septembrie 2002, dupa care aceasta lege a fost preluata de majoritatea statelor componente a UE. În România aceasta lege a fost publicata în Monitorul oficial pe 13.05.2008. Una dintre diferentele majore dintre proiectele de lege din Republica Moldova comparativ cu cele din UE si din România este faptul ca în document nu este specificat amenda pe care furnizorii vor fi nevoiti sa o achite în cazul în care acestia nu îsi vor respecta obligatiunile si conditiile contractuale. O alta diferenta este faptul ca pentru persoane care au ca obiect asigurarile de viata si contractele referitoare la operatiuni privind pensiile individuale, termenul în care consumatorul îsi poate exercita dreptul de denuntare unilaterala este de 30 de zile calendaristice.
În Uniunea Europeana legea privind serviciile financiare la distanta a aparut înaintea contractelor pentru creditele de consum. În Republica Moldova s-a procedat invers, din motiv ca sectorul nebancar este mult mai slab comparativ cu cel bancar. Desi în UE aceasta lege functioneaza de ceva timp, în anul 2012 conform unei investigatii ce analiza paginile-web ale bancilor comerciale ce ofereau credite de consum, s-a constatat ca din cele 500 de pagini analizate în circa 70% dintre cazuri au fost depistate nereguli, precum ar fi neincluderea informatiilor necesare sau lipsa unor informatii esentiale. De asemenea în multe dintre cazurile depistate, costurile erau eronate, astfel consumatorii de rând erau dusi în eroare.
În concluzie, odata cu adoptarea acestui proiect de lege, consumatorilor le vor reveni mai multe drepturi la informatie transparenta, dreptul de revocare al contractului, dreptul de a efectua schimbari în conditiile contractuale conform legii si dreptul de a rezilia contractul pâna la termenul limita. Adoptarea acestui proiect de lege este înca un pas în informarea consumatorilor si un imbold în transparenta costurilor serviciilor financiare.
Autor: Liviu Gutuleac
