Sectorul bancar da semne clare de slabiciune. Pe de o parte, evolutiile economice afecteaza activitatea bancilor. Restrictiile impuse de Rusia vor cauza deteriorarea situatiei financiare a exportatorilor de produse agro-alimetare, în rezultat, acesti agenti economici vor rambursa creditele bancare cu o mai mare dificultate, anunta Expert-Grup în publicatia Analiza Cresterii Economice din Moldova MEGA (trim. IV, 2014).
Deprecierea monedei nationale, la fel, genereaza dificultati pentru returnarea împrumuturilor bancare în valuta. Pe de alta parte, continuarea partajarilor corporative si deciziile manageriale stranii, care, vadit, sunt orientate împotriva stabilitatii institutiilor financiare, la fel, au un impact negativ important asupra sectorului bancar. În acest context, institutiile publice sunt destul de pasive, iar interventiile sale sunt întârziate, fapt ce permite augmentarea tendintelor negative.
Principalele tendinte în sectorul bancar conform Expert-Grup:
– Deprecierea monedei nationale a lasat amprente si asupra activitatii bancare
Ieftinirea leului moldovenesc a determinat sporirea apetitului populatiei pentru plasarea economiilor în depozite valutare, în timp ce depunerile în lei au cunoscut o evolutie descendenta. Începând cu luna mai (2014) atragerea depozitelor valutare la termen a persoanelor fizice a crescut cu rate lunare mai mari de 30% fata de anul precedent. Pe de alta parte, crearea depozitele la termen în lei a persoanelor fizice a înregistrat ritmuri negative de crestere în trimestrul III (2014). Astfel, pentru a se proteja de reducerea puterii de cumparare a economiilor, provocata de deprecierea monedei nationale, persoanele îsi orienteaza economiile catre depozite valutare.
– Redistribuirea economiilor populatiei în favoarea depozitelor valutare are efecte asupra ratelor de dobânda
Atragerea anosta a depozitelor în moneda nationala a determinat bancile sa-si ajusteze ratele dobânzilor. Pentru a face mai atractiva plasarea economiilor în lei moldovenesti, bancile au stopat reducerea ratelor dobânzilor la depozitele în lei, iar din trimestrul II (2014) acestea au înregistrat o usoara crestere. Pe de alta parte, ratele dobânzilor la credite în lei continua sa diminueze pe fondul unui mediu inflationist relativ stabil. Totodata, cresterea resurselor, din contul majorarii depunerilor valutare ale populatiei, permite bancilor sa reduca ratele dobânzilor asociate depozitelor în valuta. Desi se atesta o usoara tendinta de crestere, ratele dobânzilor aferente creditelor în valuta au cunoscut o evolutie oscilatorie si, în linii mari, valorile acestui parametru au variat între 7-8%.
– Majorarea depozitelor în valuta, practic, impune bancile sa utilizeze mai activ aceste resurse
Astfel, în trimestrul III (2014) cea mai mare contributie la cresterea creditelor noi acordate au avut-o împrumuturile în valuta. Pe de alta parte, creditele acordate în lei dupa o majorare semnificativa în trimestrul I (2014) si-au temperat ritmurile de crestere în trimestrele urmatoare. Reducerea ritmurilor de crestere a determinat micsorarea contributiei creditelor acordate în lei la majorarea volumului total al împrumuturilor noi acordate.
– Se atesta deteriorarea calitatii portofoliului de credite din cauza încetinirii cresterii economice si deprecierii monedei nationale
Ponderea creditelor neperformante în total credite a constituit 12,3% în septembrie (2014) si a crescut cu aproximativ 3,4 p.p. fata de decembrie (2013). În cazul Republicii Moldova, modificarea calitatii portofoliului de credite, în linii mari, poate fi explicata prin evolutia PIB-ului si a cursului de schimb. Estimarile denota ca în decursul unui trimestru avansarea economica determina scaderea ponderii reducerilor pentru credite în total credite cu 0,04 p.p., iar cresterea PIB-ului înregistrata anterior cu 2 trimestre are o influenta similara17. În trimestrele I – III (2014), din cauza încetinirii cresterii PIB-ului, s-a redus rolul cresterii economice în asigurarea calitatii portofoliului de credite. În trimestrul I (2014) contributia procentuala a cresterii economice la formarea ponderii reducerilor la credite a fost de -7,2%, iar în trimestrul III (2014) rolul majorarii PIB s-a redus la -2%. Deprecierea reala a leului moldovenesc fata de dolarul SUA a contribuit la înrautatirea calitatii portofoliului de credite, însa acest efect s-a diminuat în timp. În trimestrul I (2014) contributia procentuala a deprecierii leului la formarea cotei reducerilor la credite a fost de 1,6%, iar în trimestrul III (2014) aceasta influenta constituia 0,4%. Cea mai mare contributie la formarea ponderii reducerilor la credite o are evolutia anterioara a acestei variabile si anume nivelul înregistrat în trimestrul precedent.
– Pe lânga încetinirea cresterii economice si deprecierii monedei nationale, înrautatirea calitatii portofoliului de credite a fost determinata si de o serie de factori non-triviali, rolul carora, în perioada analizata, s-a accentuat
Contributia procentuala a acestor factori la cresterea ponderii reducerilor la credite a fost de 6,5% în trimestrul I (2014) si de 2,2% în trimestrul II (2014). Factorii respectivi includ diverse variabile ce nu au fost incluse în model. Cel mai probabil, anume miscarile obscure din sectorul bancar al Republicii Moldova au fost componenta de baza asociata efectului produs de acesti factori asupra reducerii calitatii activelor bancare. Aceasta ipoteza este sustinuta de cel putin 2 constatari. Bancile care au fost si sunt supuse „raidurilor corporative”, în prezent înregistreaza o deteriorare mai rapida a activelor. Scopul preluarilor ostile tine de obtinerea controlului patrimoniului si utilizarea acestuia în scopuri ce, de multe ori, nu sunt compatibile cu stabilitatea financiara. La fel, „razboaiele corporative” creeaza blocaje în activitatea bancilor, iar în acest mod este afectata performanta institutiilor. Anumite banci, chiar si în conditiile receptionarii unor semnale clare de agravare a situatiei nu au întreprins masuri de remediere sau au actionat prea târziu. Acest fapt induce ideea „dezinteresului intentionat” din partea conducerii institutiilor financiare fata de normalizarea situatiei la banci.
– Înrautatirea portofoliului de credite a determinat diminuarea nivelul de capitalizare a bancilor si a creat riscuri pentru stabilitatea sectorului
Cresterea soldului creditelor neperformante cu 19% în septembrie (2014) fata de decembrie (2013), a cauzat majorarea sumei reducerilor calculate pentru pierderi la active si angajamente conditionale cu 18,5% în aceeasi perioada de referinta. Din cauza cresterii rapide a reducerilor calculate pentru pierderi la active si angajamente conditionale, marimea calculata, dar nerezervata a reducerilor pentru pierderi la active si angajamente conditionale s-a majorat cu 26,2%. Aceasta a afectat negativ capitalul normativ total, care s-a majorat doar cu 3,1% în septembrie (2014) fata de decembrie (2013). În acelasi timp, activele ponderate la risc s-au majorat cu 19,8%. În rezultatul acestor evolutii suficienta capitalului ponderat la risc s-a cifrat la nivelul de 19,8% în septembrie (2014) si s-a micsorat cu 3,3 p.p. fata de decembrie (2013).