Va prezentam în continuare dialogul dintre Valentina Ursu si economistul Grigore Furtuna, membru al Ligii Bancherilor din Moldova (LBM), publicat pe europalibera.org.
Europa Libera: Cine are de pierdut si cine câstiga de pe urma deprecierii monedei nationale?
Grigore Furtuna: Perdant este tara în întregime si fiecare cetatean al ei. Fiindca în primul rând de la o moneda cum este leul moldovenesc care aveam încredere buna se pomeneste cu o moneda de care lumea se straduie sa fuga. Si aceasta e o pierdere colosala. A readuce încrederea în leu va fi mult mai greu decât a o pierde.
– L-am auzit pe guvernatorul Bancii Nationale, domnul Dragutanu, care spunea ca deprecierea leului ar fi cauzata de factori fundamentali pe plan regional care nu pot fi eliminati prin niste masuri administrative ale Bancii Nationale.
– El poate sa spuna orice. Eu îl ascult cu respect, ca e capul Bancii Nationale, dar ma gândesc la punga mea, nu la aspectul regional si asa cred ca o face orice om. Aspectul regional e pentru a explica, a scrie niste relatari catre Parlament, guvern, sau Fondul Monetar, Banca Mondiala, dar pentru mine, cetatean aparte, sunt în pierdere. De la 15 lei un euro sa ajung la 20 de lei, eu sunt în pierdere.
– Bine, dar se depreciaza rubla ruseasca, se depreciaza hrivna ucraineana.
– Nu avem noi nimic comun cu trebile acestea, sa nu spuna aceasta poveste. Deprecierea hrivnei sau deprecierea rublei au aspecte interne ale acelor tari, nu regional, deoarece deprecierea rublei favorizeaza exportatorii rusi si defavorizeaza importatorii rusi, si loveste în cetateanul de rând fiindca Rusia este ca noi, un importator foarte activ, are o pondere a importului destul de ridicata în produsul intern brut. Tot asa si Ucraina. Dar noi nu avem de pierdut sau cumva în chestiunea aceasta.
– Ce este la mijloc?
– Sunt niste lucruri care trebuie sa fie expuse clar: ce s-a întâmplat cu aparitia acestei cerinte colosale de valuta straina în tara noastra? Înseamna ca Banca Nationala si-a permis ca în circulatie sa apara o masa colosala de lei si leii acestia exercita presiune asupra valutei si asta e tot – una. Doi, tara noastra nu lucreaza dupa modelul conlucrare-coordonare între guvern si Banca Nationala. Daca ar fi fost asa, se gândeau ce sa facem, cum sa procedam, sa nu ne ocupam cu mânuirea pietelor numai prin cursul leului catre valutele externe. Nu. Trebuie sa ne ocupam si cu alte lucruri, cu producerea, cu favorizarea producerii productiei care ar înlocui importul etc. Noi nu ne ocupam cu treaba aceasta. Daca auzim noi istoria asta ca s-a acordat asa o sustinere Bancii de Economii, dupa ce a avut loc asa o pierdere de capital al acestei banci, vazasica, aceasta nu se duce în aer, ramâne aici, la noi si se exprima prin ce? Prin faptul ca în circulatie a aparut o masa colosala de lei care cer valuta. Si e tot. La noi nu a crescut importul fizic, importul produselor principale pe care le aduce tara noastra din afara nu a crescut în mod fizic, dar creste prin ce? Prin faptul ca leul se depreciaza.
– Leul a pierdut foarte mult din valoare fata de dolarul american. Expertii spun ca devalorizarea leului moldovenesc fata de dolar s-ar mai datora si perioadei rece, perioada în care se procura tot mai multi carburanti.
– Devalorizarea putea sa fie de trei-patru procente, nu mai mult. Deprecierea fata de dolarul american are alta provenienta, în viziunea mea. Economia americana are o înviorare si ca rezultat avem fortificarea dolarului, nu numai fata de leul moldovenesc. Se schimba si proportia dolar-euro, ea nu e aceea care a fost la începutul acestui an, ea s-a schimbat. Asa ca mai mult este acest factor. Dar ca avem de procurat carburanti – nu. Noi acolo avem un singur lucru – ce s-a întâmplat cu masa de lei în circulatie. Nimeni nu analizeaza.
– Dumneavoastra ati spus ca pierde cetateanul de pe urma deprecierii monedei nationale. Dar cine câstiga de pe urma devalorizarii leului?
– Numai doua categorii sunt în câstig: acei care au export sigur si esential si acei care sunt recipienti de remitente fiindca în tara vin din afara euro sau dolari. Remitentele de la cetatenii nostri care lucreaza în Europa sau în Rusia, sau în Ucraina etc. vin în dolari sau în euro si cetatenii care le primesc sunt în câstig relativ, dar ceilalti sunt în pierdere.
– Am putea sa asistam la noi majorari de preturi?
– Noi ne-am îndepartat putin de tema într-un aspect. Este un contingent de agenti economici care au împrumuturi esentiale valutare de la bancile noastre, Iar bancile noastre au anumite datorii valutare externe. Vor aparea, daca nu au aparut deja, probleme cu rambursarea creditelor valutare fiindca numai agentii economici care au export sigur nu vor suferi din aceasta cauza, dar acei care au export nesigur, la care exportul nu este dominant în fluxul banesc vor înfrunta serioase probleme.
– Ce probleme ar putea sa apara?
– Pentru ca sa achite valuta, practic, în aceleasi fluxuri în lei, ei trebuie sa cumpere valuta, înseamna ca agentii economici vor cheltui mai mult, înseamna ca le va ramâne mai putini bani si pentru dezvoltare, si pentru activitatea cotidiana. Daca se duc mai multi lei la procurarea valutei ca sa fie achitat creditul luat în valuta, înseamna ca mai putini lei ramân pentru alte chestiuni. Bancile de acum trebuie sa se ocupe cu treaba aceasta, cu ce le asteapta cu fiecare împrumutat aparte. Sunt poate si persoane fizice care au luat credite valutare, nu stiu, nu cunosc asa statistica. Va avea de suferit serios agricultura noastra fiindca noi importam îngrasaminte, mijloace de protejare, importam tehnica, importam seminte, totul importam. Dar va trebui din veniturile acelea care au fost pâna acum obtinute în lei sa cumperi valuta si sa te achiti cu valuta pentru import. Asa ca problemele sunt serioase.
– Dumneavoastra, care cunoasteti bine ceea ce se întâmpla pe piata valutara, îi dati dreptate domnului guvernator Dragutanu când spune ca nu ar trebui sa existe panica si ca situatia de pe piata valutara este „controlabila si controlata”?
– E vorba ca nu ar trebui, dar eu nu-mi asum asa o responsabilitate, sa le spun la oameni: nu fugiti de lei. Nu pot sa le spun asa ceva, ca oricine ma întâlneste poate zice: „Bai, daca am avut eu 15 mii de lei si puteam avea 1000 de dolari, iata, m-am pomenit cu 600 de dolari”. Ce sa mai gândesc eu acolo? Acesta e comportamentul dictat de realitati. Oamenii au experienta trecutului si se uita încolo, nu se uita la mine sau la domnul guvernator. Eu îl înteleg fiindca orice panica, orice agitatie nu corespunde realitatilor, poate ca marimea e alta, dar nu pot sa ma aliniez la el, la agitatie ca oameni buni, nu va grabiti sa fugiti de lei.