Potrivit Regulamentului cu privire la lichiditatea bancii, aprobat de Consiliul Administratiei al BNM, ”lichiditatea este capacitatea bancii de a plasa în active si de a asigura în orice moment onorarea la scadenta a obligatiilor sale de plata.”
Acest Regulament distinge 2 principii de lichiditate:
1. Principiul I (lichiditatea pe termen lung)
2. Principiul II (lichiditatea curenta).
Principiul I al lichiditatii prevede ca suma activelor Bancii cu termenul de rambursare mai mult de 2 ani sa nu depaseasca suma resurselor ei financiare. (A/P <1).
Principiul II al lichiditatii prevede ca lichiditatea curenta a Bancii, exprimata ca coeficient al activelor lichide la activele totale, nu trebuie sa fie mai mica decât normativul stabilit de BNM. (Active Lichide/Total Active*100 ≥ 20%).
Activele bancii pot fi divizate în trei grupuri mari conform gradului lor de lichiditate:
1. Active cu lichiditatea de gradul A (lichiditatea înalta)
• numerar si metale pretioase,
• depozite la Banca Nationala a Moldovei,
• valori mobiliare lichide,
• credite si împrumuturi interbancare nete curente (diferenta dintre creditele acordate de Banca altor banci si creditele primite de Banca de la alte banci).
2. Activele cu lichiditatea de gradul B (lichiditate medie): credite si alte plati în favoarea Bancii cu data scadentei în urmatoarele 30 zile, valori mobiliare si valori care sunt cotate la Bursa de Valori a RM si alte valori (inclusiv si unele active nemateriale).
3. Activele cu lichiditatea de gradul C (active nelichide): credite si alte plati în favoarea Bancii cu data scadentei peste 30 zile, datorii dubioase si compromise, imobilizari corporale si necorporale ale Bancii etc.
În lumina evenimentelor ce au avut loc în sectorul bancar autohton, pe parcursul ultimilor ani, urmarile carora se resimt si în prezent, putem observa nivelul scazut al lichiditatii curente (principiul II) pe sector. Astfel, la situatia din 31.08.2015 coeficientul Principiului II pe sector a fost de 14.08 la suta. Aceasta a fost cauzat de faptul ca unele banci nu au respectat acest normativ de 20 la suta, altele chiar au înregistrat valori negative (Banca Sociala -75.83%).
Principiul I (lichiditatea pe termen lung) la finele lunii august a fost de 1.58. Aceasta se datoreaza faptului depasirii circa de 32 de ori a acestui indicator de catre Banca Sociala, care a constituit 31.97.
Daca excludem din calcul bancile ce au încalcat acesti indicatori media pe sistem a Principiului II de lichiditate e 38.12 la suta, fiind cu 18.12 mai mare decât normativul stabilit, în acelasi timp coeficientul Principiului I va constitui circa 0.70.
Aceasta perturbare a situatiei economico-financiare în sectorul bancar se datoreaza tranzactiilor cu caracter dubios ce au avut loc în cele trei banci comerciale, detaliat despre care a fost descris în raportul companiei de investigatie Kroll.
Figura nr. 1: Principiul I (lichiditatea pe termen lung) pe sector la situatia din 31.08.2015
Sursa: Elaborat de catre autor în baza datelor prezentate de BNM
În urma analizei figurii nr.1 putem observa ca doar Banca Sociala nu a reusit sa se conformeaza normativului stabilit de BNM. Unele banci au coeficientul la limita fapt ce se datoreaza politicii sale de gestiune a lichiditatii de a investi pe termen lung. Reamintim ca normativul Principiului I de lichiditate este mai mic de 1.
Figura nr. 2: Principiul II (lichiditatea curenta) pe sector la situatia din 31.08.2015
Sursa: Elaborat de catre autor în baza datelor prezentate de BNM
Din figura nr.2 putem observa ca cele trei banci care urmeaza sa intre în proces de lichidare nu respecta normativul stabilit de 20 la suta. În linii generale bancile respecta si se încadreaza în normativul stabilit de catre BNM. Multe banci având un coeficient destul de mare putem deduce faptul ca bancile date au un exces de lichiditate.
În vederea sustinerii functionarii adecvate a pietei monetare interbancare, Banca Nationala Moldovei va continua sa gestioneze ferm surplusul de lichiditate prin operatiuni de sterilizare, conform calendarului anuntat.
Bineînteles ca excesul de lichiditate nu e prea avantajos pentru o banca, ceea ce ar însemna ca banca nu investeste resursele sale sau exista careva restrictii legale, pentru conformarea carora banca este obligata sa-si rezerve mai mult mijloace banesti. Asadar, banca având numerar în exces sau în contul corespondent la BNM, poate si mai usor sa ramburseze depozitele clientilor sai. Capacitatea de acoperire depozitelor persoanelor fizice la situatia din 31.08.2015 pe sector a fost de 41.32 la suta, chiar daca unele banci au active lichide negative.
Figura nr.3: Soldul activelor lichide/ Soldul depozitelor persoanelor fizice pe sector la situatia din 31.08.2015
Sursa: Elaborat de catre autor în baza datelor prezentate de BNM
Din figura nr.3 putem deduce ca toate bancile dispun de suficiente mijloace banesti pentru a rambursa depozitele persoanelor fizice. La prima vedere pare ca majoritatea bancilor nu-si investesc rational mijloacele banesti, dar în realitate lucrurile stau un pic altfel.
Dupa cum am mentionat mai sus, coeficientul de lichiditate destul de înalt se datoreaza si unor restrictii legale, precum ar fi norma rezervelor obligatorii de la mijloacele atrase în lei moldovenesti si valute neconvertibile stabilita de Banca Nationala a Moldovei.
La situatia din 31.08.2015 norma rezervelor obligatorii de la mijloacele atrase în lei moldovenesti si valute neconvertibile a fost de 26 la suta (figura nr.4), volumul mijloacelor banesti atrase supuse rezervarii în lei moldovenesti, la situatia din 31.08.2015 a fost de 21,315.8 mil. lei, suma rezervelor mentinute în conturile corespondente la BNM a constituit 5, 542 mil. lei. (sursa: bnm.md). Mijloacele banesti aflate în contul corespondent la BNM intra în calculul activelor lichide respectiv duc la majorarea coeficientului principiului II de lichiditate. În cazul în care bancile au probleme cu lichiditate Banca Nationala va propune în continuare lichiditati bancilor, conform calendarului anuntat pentru anul 2015, prin operatiuni REPO pe termen de 14 de zile, la rata fixa, egala cu rata de baza a Bancii Nationale plus o marja de 0.25 puncte procentuale.
Bancile efectueaza operatiuni REPO în scopul mentinerii rezervelor obligatorii în lei moldovenesti, în scopul acordarii creditelor clientilor sai sau reinvestirii mijloacelor banesti în valori mobiliare de stat, dar si în general pentru mentinerea nivelului lichiditatii adecvat.
Figura nr. 4: Evolutia normei rezervelor obligatorii în lei moldovenesti si valuta neconvertibila pentru perioada Februarie – August 2015
Sursa: Elaborat de catre autor în baza datelor prezentate de BNM
Daca e sa analizam figura nr.4, putem spune ca se asteapta a majorare a principiului II de lichiditate (lichiditate curenta) din cauza ca bancile vor fi nevoite sa mentina mijloace banesti în conturile sale corespondente la BNM, astfel banii vor fi ”înghetati” si nu vor putea fi folosite de catre banca în scopul exercitarii activitatii sale de baza, de a investi în active. În opinia expertilor, reiesind din situatia creata, banca pune clientii sai de doua ori într-o situatie neplacuta, prima data oferindu-le rata mare la credite si a doua oara oferindu-i mai putine mijloace financiare.
În acelasi timp Banca Nationala a Moldovei a majorat si rata de baza, în scopul sterilizarii leului si reducerii presiunii asupra cursului de schimb valutar. Urmare a majorarii ratei de baza s-au scumpit si resursele atrase de la populatie, asadar acesta fiind scopul Bancii Nationale, încurajarea populatiei de a investi în depozitele bancare. Majorarea ratei de baza a condus si la majorarea ratei la creditele bancare fapt ce duce la diminuarea volumului de credite acordate noi si poate duce la înrautatirea portofoliilor de credite ca urmare a starii economico-financiare slabe a debitorului.
De la începutul anului 2015 rata de baza s-a majorat cu 11 puncte procentuale. Pe data de 24.09.2015 Consiliul de Administrare al BNM a decis mentinerea acesteia la nivel de 19.5 la suta.
Figura nr.5: Evolutia ratei de baza în perioada Ianuarie – Septembrie 2015 (%)
Sursa: Elaborat de catre autor în baza datelor prezentate de BNM.
Reiesind din cele expuse mai sus si analizând figura nr.5, putem spune ca e destul de periculos de a mentine aceasta politica monetara, exista un risc sporit de incapacitate de finantare la gentii economici si nu sunt excluse posibile falimente ale acestora.
În urma analizei lichiditatii întregului sistem bancar pe parcursul lunii august 2015, ne permitem sa constatam, ca adoptarea asemenea politicii monetare dure în conditii de recesiune economica nu a dat rezultate asteptate. Prezenta politica monetara a Bancii Nationale stopeaza procesul bancilor în crearea banilor prin acordarea creditelor clientilor sai, aceasta fiind una dintre functiile fundamentale ale creditului.
În opinia reprezentatilor Ligii Bancherilor din Republica Moldova, recesiunea poate fi stopata numai prin masuri economice si de ordin monetar, inclusiv prin politica ”banilor ieftini” pentru economie, ce va aduce la diminuarea costului creditului (micsorarea ratei dobânzii), contribuind la cresterea volumului de credite acordate economiei si înviorarea mediului de afaceri. Responsabilitatea pentru securitatea economica a statului o poarta atât Guvernul, cât si Banca Nationala a Moldovei. Însasi Legea cu privire la BNM obliga banca centrala sa sprijine politica economica generala a statului prin conlucrarea eficienta cu Guvernul în problemele financiare si bugetare, dar si sa explice Parlamentului politicile pe care le promoveaza. Doar prin conjugarea eforturilor comune ale acestor institutii ale statului de prima importanta putem conta pe rezultate concrete de relansare economica în viitor.
Autor: Malendra Denis, economist, specializat în activitate bancara.