Aldona Jociene: „Sectorul bancar din Moldova ar trebui sa atraga noi banci straine, investitori institutionali cu reputatie si ?u o situatie financiara foarte buna”

0
0

Din februarie 2016, Aldona Jociene (foto), Înaltul Consilier UE în sectorul bancar, este pregatita sa-si împartaseasca cunostintele si experienta solida în sectorul bancar pentru a ajuta noua conducere a Bancii Nationale sa faca fata numeroaselor lacune si provocari. Într-un interviu acordat în exclusivitate revistei Profit, Aldona Jociene a vorbit despre punctele forte si slabe ale sectorului bancar din Republica Moldova, importanta informatiilor veridice despre beneficiarii reali ai bancilor, precum si despre perspectivele pe termen scurt si lung.

Profit: Dna Jociene, va aflati în Moldova din februarie 2016, oferind consiliere guvernatorului Bancii Nationale. Care sunt impresiile generale despre sistemul bancar din Moldova? În ce masura acesta corespunde standardelor europene?

Aldona Jociene: Fiecare tara tinde sa aiba un sistem bancar puternic dat fiind rolul crucial al acestuia pentru economie. Situatia actuala din sistemul bancar moldovenesc este rezultatul unei evolutii înregistrate pe parcursul ultimilor 10 ani. Moldova are acum patru banci care fac parte din grupuri bancare straine cu reputatie – Mobiasbanca-Groupe Société Générale, Eximbank Gruppo Veneto Banca, ProCreditBank si BCR Chisinau – care detin cumulativ 25% din activele sectorului bancar.

Majoritatea celor sapte banci ramase se confrunta cu probleme legate de lipsa transparentei actionariatului. În unele dintre aceste banci, proprietarii sunt companii straine sau persoane private controlate de un numar mic de indivizi, ceea ce înseamna ca proprietarii finali ar putea folosi fondurile bancilor în interese personale. Acest lucru poate duce la fraude, spalare de bani si alte activitati criminale.

În UE exista un cadru de reglementare si supraveghere care previne intrarea în sectorul bancar a actionarilor netransparenti si cu reputatie proasta. Totusi, în cazul în care acest lucru se întâmpla, UE dispune de instrumente de interventie precoce. Aceleasi practici ar trebui aplicate si în Moldova. Prin urmare, suntem pregatiti sa ne împartasim cunostintele si experienta pentru a realiza acest lucru.

– Reiesind din experienta Dvs. de mai bine de 20 de ani de activitate în cadrul Bancii Centrale din Lituania, ce ar putea învata Moldova din experienta acestei tari în implementarea reformelor în sectorul bancar? Dar ce greseli ar putea evita?

– Pe parcursul carierei mele în calitate de supraveghetor bancar la Banca Centrala din Lituania, am trecut prin diferite etape de dezvoltare a sistemului bancar. În 1995, prima mea inspectie la una dintre cele mai mari banci s-a finalizat cu stabilirea unei administrari speciale (moratoriu). As dori sa mentionez ca în rezultatul crizei din 1995, numarul bancilor în Lituania s-a redus de la 27 la 10. În acelasi timp, bancile ramase si-au consolidat pozitiile, iar unele dintre ele au fost achizitionate în 2002 de grupuri bancare scandinave cu renume international. Aceste banci au introdus treptat cultura existenta în cadrul bancilor-mama, o guvernare interna eficienta si sisteme avansate de management al riscului. Realizând acest lucru, ele au contribuit la progresul sectorului bancar în ansamblu, întrucât bancile locale nu au avut alta optiune decât sa le urmeze exemplul, pentru a ramâne eficiente. Pentru a realiza o schimbare semnificativa, sectorul bancar din Moldova ar trebui sa atraga noi banci straine, investitori institutionali cu reputatie si ?u o situatie financiara foarte buna.

– Credeti ca acest lucru este posibil de realizat având în vedere problemele grave cu care se confrunta în prezent sectorul?

– Aceasta nu este o misiune imposibila, în cazul în care Moldova va depune eforturi solide pentru a-si îmbunatati cadrul de reglementare si supraveghere. Daca acest lucru s-ar întâmpla, cu siguranta, bancile straine vor veni în Moldova.

As dori sa subliniez ca Lituania s-a confruntat cu probleme similare în trecut. Datorita actiunilor iresponsabile din partea unor actionari si a unei potentiale activitati criminale, doua banci de talie medie si-au pierdut licentele în 2011 si 2013. În cazul uneia dintre aceste banci, au fost aplicate doua metode stipulate într-o Directiva a UE care prevede separarea bancilor cu o situatie financiara buna de cele cu o situatie financiara precara si vânzarea activelor. Transferul partii bune a bancii la o banca operationala a ajutat la rezolvarea problemelor cu pierderi relativ mici pentru tara.

Lectia principala învatata din închiderea celor doua banci din Lituania este ca Banca Centrala trebuie sa aiba un sistem de licentiere si supraveghere foarte puternic. Este extrem de important sa mearga si sa verifice care este situatia reala în cadrul bancilor comerciale. Lucrurile pot arata foarte bine pe hârtie, însa inspectia la fata locului poate dezvalui o multime de probleme. De asemenea, este foarte important de a identifica si începe rezolvarea problemelor la o etapa incipienta. Daca se tergiverseaza, problemele pot deveni mai profunde si, în caz de esec, pun o povara financiara suplimentara pe umerii contribuabililor.

– Unele persoane influente, printre care si diplomati occidentali, împartasesc opinia potrivit careia prezenta consilierilor straini la BNM este un lucru bun, însa „acestia pot fi usor evitati, atunci când vine vorba de probleme dificile”. Care este opinia Dvs. în acest sens?

– Pe parcursul carierei mele în domeniul supravegherii bancare o perioada îndelungata de timp am activat în diferite pozitii de conducere. În prezent, ofer consultanta tactica guvernatorului BNM si folosesc experienta manageriala proprie pentru diverse scopuri. În special, ofer consultanta în ceea ce priveste aplicarea standardelor Basel II si Basel III care trebuie utilizate pe viitor. Cel mai important pentru mine este sa conving guvernatorul si managementul de top al Bancii Centrale sa foloseasca cele mai bune practici si abordari ale UE în domeniul supravegherii bancare, pentru a identifica problemele la un stadiu incipient si a le rezolva imediat. Pe de o  parte, este important sa fiu parte a echipei de top management a BNM, iar pe de alta parte, este important ca situatia sa fie urmarita dintr-o parte si sa existe atentionari atunci când lucrurile merg într-o directie gresita.

– Observati o deschidere din partea conducerii BNM la sugestiile Dvs.? Sunt luate acestea în considerare?

– Da. Eu cred ca se simte faptul ca stapânesc cu adevarat acest domeniu, pot oferi consultanta si pot ajuta BNM sa aleaga abordarile si instrumentele necesare. Noul guvernator intentioneaza sa modernizeze Banca Centrala, iar eu sunt dispusa sa-l ajut în acest proces împartasind cea mai buna experienta personala.

– Care sunt punctele forte si cele slabe ale sistemului bancar din Moldova? Exista capitole la care lucrurile în RM stau mai bine decât în alte tari din regiune?

– Modelul de afaceri al bancilor din Moldova este simplu. Acestea încearca în primul rând sa genereze venituri din dobânzi prin atragerea depozitelor, oferind împrumuturi si investind în active lichide. De asemenea, bancile au retele mari de filiale, fapt care le permite sa genereze venituri semnificative din taxe si comisioane. Astfel, profitul bancilor, ROE si ROA, sunt destul de mari. În 2015, acesti indicatori au fost de doua ori mai mari decât media din UE, prin urmare, bancile din Moldova sunt destul de profitabile (zâmbeste).

Cu toate acestea, exista multe domenii în care sunt necesare îmbunatatiri. În primul rând, bancile ar trebui sa-si consolideze guvernanta interna si, foarte important, sa identifice si sa atraga o atentie sporita managementului riscului. Eficienta costului si sistemele IT sigure ar trebui sa fie prioritatile-cheie pentru toate bancile care intentioneaza sa-si sporeasca investitiile în aceste sectoare. De asemenea, este important sa fie schimbate unele aspecte ce tin de etica, abordari, procese.

În acelasi timp, bancile ar trebui sa studieze experienta UE si sa reduca taxele pentru serviciile de baza si plati. De asemenea, este important sa se lucreze la capitolul eficienta costurilor si optimizarea serviciilor.

Recent, BNM a aprobat un concept privind punerea în aplicare a unui sistem centralizat de monitorizare a riscurilor pentru a evalua si monitoriza în timp real informatiile transmise de banci (riscul de creditare, structura netransparenta a actionarilor si riscul spalarii banilor si finantarii terorismului). Un registru al riscului de creditare a fost lansat în iulie 2016. Acum BNM intentioneaza sa creeze o platforma la nivel central, folosind solutii IT de ultima ora. Aceasta este o decizie foarte buna si va contribui la îmbunatatirea situatiei.

– Imaginea Moldovei a fost grav afectata la nivel international de frauda bancara din 2014.  În acelasi timp, unii experti spun ca „furtul secolului” a aratat ca exista loc pentru îmbunatatiri nu doar în Moldova, ci si în cadrul sistemului bancar al UE, având în vedere ca în doar câteva zile milioane de euro au fost transferate din Moldova pe conturile unei banci din Letonia, lucru care nu a trezit suspiciuni în rândul autoritatilor bancare din aceasta tara, precum si din UE. A fost acest caz studiat de institutiile UE? Au fost trase anumite concluzii?

– Investigarea fraudei aflata în derulare a fost efectuata la nivel international de catre Consortiul Kroll si Steptoe & Johnson LLP având drept scop identificarea organizatorilor si beneficiarilor finali ai tranzactiilor frauduloase si recuperarea bunurile sustrase din cele trei banci. Este foarte important de a afla cine se face vinovat si cine a fost beneficiarul final al acestor tranzactii. De asemenea, este important ca aceste active sa fie recuperate. Dupa fiecare criza financiara sau frauda bancara de proportii, este necesar sa fie revizuite reglementarile bancare si sa fie consolidata supravegherea pentru ca situatii similare sa fie evitate pe viitor. Aceasta este ceea ce face UE întotdeauna.

În acelasi timp, în momentul în care supraveghezi bancile, te uiti daca acestea au suficient capital, lichiditate, guvernanta interna, un management puternic al riscului etc. Dar ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova în anul 2014 a fost o frauda bancara de proportii (activitate criminala).

– Lipsa informatiilor privind proprietarii reali ai unor banci din Moldova este în prezent o problema-cheie si conditia principala din partea organizatiilor internationale pentru a relua creditarea tarii noastre. Odata ce beneficiarii reali ai acestor banci sunt reticenti sa iasa în lumina reflectoarelor, pe cât de important este rolul politicului în aceasta situatie? Cât de departe ar trebui sa mearga Banca Nationala pentru a întreprinde anumite actiuni împotriva acestor actionari?

– Riscul prezentei actionarilor netransparenti este ca ei pot folosi banii bancilor în interese personale, generând astfel fraude si alte activitati criminale. Este esential de a rezolva aceste probleme cât mai curând posibil, însa pentru aceasta, evident, este nevoie de vointa politica.

Ce fac de obicei bancile centrale în astfel de situatii? În primul rând, iau masuri pentru a asigura transparenta actionarilor, urmate de actiuni de supraveghere. În al doilea rând, fac o evaluare generala pentru a afla care este situatia reala în cadrul acestor banci. În al treilea rând, evalueaza capacitatile financiare ale bancilor pentru a acoperi pierderile identificate. În al patrulea rând, daca este necesar, sunt aplicate instrumente de interventie la o faza incipienta. Acestia sunt pasii parcursi pentru a rezolva astfel de probleme.

Interviul complet poate fi accesat pe profit.md