La 7 noiembrie 2016, Consiliul de Directori Executivi al Fondului Monetar International (FMI) a aprobat un acord pe 3 ani cu Republica Moldova, finantat prin doua instrumente de creditare – Mecanismul de finantare extinsa (EFF) si Mecanismul extins de creditare (ECF), care are ca scop sustinerea programului de reforme economice si financiare ale statului. Astfel, Republica Moldova a obtinut acces la o suma totala de 129,4 milioane de drepturi speciale de tragere (circa 178,7 milioane de dolari S.U.A. sau 75 la suta din cota Republicii Moldova la FMI).
Suma echivalenta cu 26 milioane de drepturi speciale de tragere (circa 35,9 milioane de dolari S.U.A.) va fi pusa la dispozitia autoritatilor Republicii Moldova imediat dupa aprobarea acestui acord. Suma ramasa va fi debursata pe parcursul implementarii programului, în 5 transe, la fiecare din evaluarile semianuale ale programului.
În urma discutiilor din cadrul Consiliului de Directori Executivi, domnul Mitsuhiro Furusawa, director adjunct al FMI si presedinte în exercitiu al sedintei, a facut urmatoarea declaratie:
“Autoritatile Republicii Moldova au elaborat un program comprehensiv – care va fi sustinut de un acord pe trei ani finantat prin Mecanismul de finantare extinsa (EFF) si Mecanismul extins de creditare (ECF) – pentru consolidarea economiei si solutionarea vulnerabilitatilor cheie. Obiectivul programului este de a fortifica stabilizarea economica recenta si de a progresa în realizarea unei agende ample de reforme structurale, în special în sectorul financiar. Angajamentul ferm de a promova politici sanatoase si de a îmbunatati semnificativ guvernanta economica va juca un rol crucial în asigurarea unor perspective de crestere economica pe termen lung.
A fost deja atins un progres substantial în sporirea rezistentei sectorului bancar si înlaturarea neajunsurilor care au facut posibila criza bancara din anul 2014. Dupa ce recent au fost consolidate cadrul juridic si cel regulatoriu, eforturile ulterioare urmeaza sa se axeze acum pe punerea în aplicare într-o maniera eficace si pe actiuni de implementare în timp util, pentru a pune capat tolerarii de catre organele de supraveghere a încalcarilor comise de actionari sau de conducere. Un sistem judecatoresc si o banca centrala eficienta si independenta vor fi cruciale pentru a sustine aceste eforturi.
Politica bugetar-fiscala a fost constrânsa recent de scaderea veniturilor si de constrângerile de finantare. Deficitul bugetar pentru anul 2016 se va majora putin, pentru a încuraja restabilirea economica firava, iar nivelul datoriei de stat ramâne sustenabil, în pofida costurilor mari ale crizei bancare, suportate de bugetul de stat. Va fi necesar de ancorat politica bugetar-fiscala într-un cadru robust pe termen mediu si de întreprins masuri pentru consolidarea bazei de venituri si prioritizarea cheltuielilor sociale si de infrastructura.
Politica monetara promovata a avut un caracter adecvat, axându-se pe obiectivul mentinerii inflatiei la un nivel jos, în contextul unui regim flexibil al ratei de schimb. Începând cu sfârsitul anului 2015, presiunile inflationiste s-au redus semnificativ, astfel încât Banca Nationala a Moldovei a avut posibilitatea sa relaxeze politica monetara. Reabilitarea rapida a sectorului bancar va juca un rol crucial în deblocarea unei cresteri a creditarii de calitate a sectoarelor productive ale economiei.
Reformele structurale care reflecta prioritatile trasate în Strategia Nationala de Dezvoltare vor duce la sporirea competitivitatii, atragerea investitiilor, diversificarea structurii exporturilor si atingerea unei cresteri economice durabile si incluzive. Consolidarea cadrului de prevenire a spalarii banilor si finantarii terorismului, supravegherea Centrului National Anticoruptie si cadrul pentru dezvaluirea informatiei privind averea detinuta de demnitarii de vârf vor impulsiona si mai puternic buna guvernanta si transparenta.
În contextul programului sustinut de FMI, Moldova va beneficia de asistenta financiara si tehnica, în timp ce va implementa reforme profunde în sectorul financiar si le va oferi autoritatilor spatiul necesar pentru a promova o politica bugetar-fiscala mai echilibrata, precum si va contribui la suplinirea rezervelor internationale”.
Sumarul programului
Obiectivul principal al programului este de a solutiona, cu mai mult efort la prima etapa, problemele urgente ce tin de calitatea guvernantei si stabilitatea sectorului bancar. Din acest considerent, Programul se axeaza pe reabilitarea cu succes a bancilor de importanta sistemica si îmbunatatirea radicala a cadrului de reglementare si supraveghere a bancilor, precum si a cadrului de gestionare de catre banci a situatiilor de criza, inclusiv printr-o schimbare efectiva fundamentala a regimului de implementare si de sanctiuni. De mai multi ani, sectorul financiar a fost expus stresurilor si o prioritate-cheie a Programului este iesirea din criza, astfel încât bancile sa poata relua în regim normal activitatea de intermediere financiara.
Actiunile prealabile au consolidat pozitia sectorului financiar si au contribuit la reducerea riscurilor bugetar-fiscale, astfel încât programul sa se bucure de sanse mai mari de succes. Prin realizarea actiunilor prealabile, autoritatile si-au propus:
- sa demonstreze o schimbare clara în regimul de implementare;
- sa asigure componenta deplina a echipei de conducere si organelor de supraveghere ale BNM;
- sa demareze procesul de eliminare a structurilor de proprietate opace si a creditarii partilor afiliate, prin acordarea unor competente legale mai largi si mai solide autoritatii de supraveghere;
- sa îmbunatateasca capacitatea de gestionare a crizelor;
- sa elimine canalele folosite anterior pentru a obtine în mod fraudulos drepturi de proprietate asupra actiunilor institutiilor bancare.
În sectorul energetic, data fiind acumularea de datorii si arierate, prioritatea principala pe termen scurt a fost restabilirea viabilitatii financiare a întreprinderilor din sectorul energetic si asigurarea unei transparente mai mari a hotarârilor agentiei de reglementare. În cele din urma, modul în care au fost convertite garantiile de stat emise la acordarea creditelor de urgenta bancilor insolvente a contribuit la consolidarea adecvata a pozitiei bancii centrale fara a impune o povara prea grea asupra cheltuielilor bugetare prioritare pe termen scurt si mediu.
Pe fundalul unei devieri a PIB-ului negative si a deficitului mai mic al contului curent comparativ cu obiectivul pe termen lung, programul ofera spatiu executorilor politicii bugetar-fiscale sa foloseasca rezervele disponibile pentru a stimula investitiile publice, pe masura ce politica monetara va fi relaxata treptat, tinând cont de riscurile din sectorul financiar. În acest context, programul finantat prin Mecanismul extins de creditare (ECF) si Mecanismul de finantare extinsa (EFF) va proteja sustenabilitatea bugetar-fiscala prin ancorarea bugetelor anuale într-un cadru robust pe termen mediu, cu accent pe mobilizarea veniturilor, prioritizarea cheltuielilor, eliminarea arieratelor sectorului public, reformarea tarifelor la utilitatile publice si monitorizarea mai exigenta a activitatii întreprinderilor de stat.
În afara de aceasta, se asteapta ca Programul sa catalizeze suport semnificativ din partea donatorilor externi.
