Actionarii si managerii Fincombank S.A. înteleg cum îsi doresc sa fie banca si cine sunt clientii de baza. „Nu vrem sa fim acolo unde nu întelegem”, relateaza presedintele Comitetului de conducere al bancii, Dl Victor Hvorostovschii, într-un interviu acordat directorului agentiei Infotag, Dlui Alexandru Tanas, despre strategia de dezvoltare a Fincombank S.A. pentru anii 2017-2020.
Infotag: Dle Hvorostovschii, în cei peste 30 de ani de activitate în calitate de bancher, va amintiti ca bancile din Moldova sa fi trecut vreodata printr-o situatie similara pe piata?
Victor Hvorostovschii: Cred ca o data la trei-cinci ani, pe piata financiara a RM apare câte ceva cu care noi nu ne-am mai confruntat înainte. Nu ne-am întâlnit niciodata cu o asemenea situatie prin care trece acum sistemul bancar: rezervele obligatorii – 40%, lichiditatea curenta – 50%! Înca chiar si în conditiile unui nivel de lichiditate înalt, cum este la Fincombank S.A., nu orice banca se poate lauda ca ar avea „bani liberi”. Noi, de exemplu, nu avem.
– Exista o cerere pentru credite noi?
– Avem multe cereri. Cred ca daca am putea sa le satisfacem pe toate, portofoliul Fincombank S.A. pur si simplu ar exploda! În general, creditam întreprinderile mici si mijlocii, precum si persoane fizice. Cele mai solicitate sunt creditele de la 1 milion pâna la 3 milioane lei. Suma medie nu depaseste 300 mii lei. De aceea, creditele în valoare de 10-25 milioane lei sunt un fenomen destul de rar pentru banca noastra, banii putând fi acordati unor clienti pe care îi cunoastem de 10-15 ani.
– E o pozitie principiala?
– Noi am suferit o lovitura puternica din cauza creditelor neperformante în anii 2007, 2008, 2009. Iar în 2010 Fincombank S.A. pentru prima data a trecut la pierderi circa 100 milioane lei. Acestea au fost, în general, credite mari, de tip investitional, caci noi si astazi încercam sa vindem bunurile primite în gaj în cadrul unora dintre ele. De aceea am decis la nivel de actionari si conducere sa ne retragem din aceasta nisa, care necesita deservirea clientilor mari, fiind însotita de riscuri. În tara sunt banci mari, iar noi nu ne dorim acest lucru la etapa actuala de dezvoltare a bancii.
– Autoritatea de reglementare ofera drept exemplu Fincombank S.A. atunci când vorbeste despre retail. Ce anume înseamna aceasta?
– În primul rând, voi spune ca aceasta este cu totul alta tehnologie ce se refera la organizarea proceselor, eliberarea creditelor, monitorizare, analiza afacerii. Suntem recunoscatori partenerului Fincombank S.A. din Germania, Fundatia EFSE, cu care lucram de mai multi ani la capitolul de reformare a bancii. Ei au invitat mai multe companii de consultanta din Elvetia si Germania pentru a schimba imaginea si structura Fincombank S.A., plasând-o pe un segment nou de piata.
Portofoliul nostru a ajuns la 1,17 miliarde lei. În primul trimestru al anului 2017, banca a acordat credite noi în valoare de 440 milioane lei. Daca vom face o comparatie, acordarea creditelor în acest ritm ar putea forma portofoliul anual în volum de 1,7 miliarde lei. Acest lucru vorbeste despre un rulaj bun al creditelor, care constituie în medie 9-10 luni. Orice banca ar putea invidia un asemenea indicator.
Conform strategiei de dezvoltare a Fincombank S.A., pentru început aveam obligatiunea sa facem în asa fel, încât 10% din portofoliu sa revina microcreditelor. Apoi ne-am propus ca 10% sa fie alocate pentru microcredite, si 10% – pentru persoanele fizice. Mai târziu, am ridicat limita pâna la 20% pentru credite si 20% pentru retail. La momentul actual, banca se apropie de solutionarea acestei sarcini. Probabil ca vom mai majora acesti indici pâna la 25-30%.
– Cum ati gasit resurse umane, care sa asigure noua directie, în special, prezenta Fincombank S.A. în fiecare localitate?
– Cel mai interesant este ca nu prea am sporit numarul personalului, în conditiile în care am majorat numarul agentiilor de la 48 la 100. Suntem pe locul patru dupa MAIB, MICB si Victoriabank la acest indicator. Numarul personalului a fost majorat cu 40-50 de persoane, rezolvând problema cadrelor prin reprofilarea bancii. În prezent, de vânzarea produselor se ocupa chiar si casierii, care anterior doar numarau banii.
Am facut fata acestei sarcini, desi recunosc ca a fost dificil din cauza lipsei de cadre. Abia pregatim omul, ca el se si concediaza pentru ca pleaca peste hotare sau îsi gaseste un alt post de munca. Daca am avea suficiente cadre, am deschide 150 sau chiar 200 de agentii.
– Microcreditele la agentiile Fincombank S.A. sunt acordate fara gaj?
– Pâna la o anumita suma – da, daca suma este mai mare – atunci cu gaj.
– Dar aceasta poarta un risc. Cum se reflecta creditarea masiva asupra calitatii portofoliului?
– Indicatorii acestuia se încadreaza între 0,7% si 7%. Cumulativ, acest indicator este de 2,6%.
– E un indicator remarcabil, caci pe sistemul bancar acesta este de 16%!
– Stim, le-am propus deja colaboratorilor sa se asigure si sa-i atribuie unei parti din credite categoria a treia, pentru a nu ne evidentia prea mult cu aceasta calitate a portofoliului.
– Se întâmpla ca în astfel de activitate creditara, sa recurga la refuz pentru ca prin „sita bancara” sa nu treaca „fractiunile nedorite”?
– Se întâmpla! În primul rând, în cadrul bancii este creat Departamentul de administrare a riscurilor interne, care activeaza cu succes. El se subordoneaza direct presedintelui Comitetului de conducere al bancii si raporteaza Consiliului de Administratie (CA). Membrii sai au dreptul de veto la toate hotarârile conducerii. Daca exista o cât de mica divergenta cu Departamentul de administrare a riscurilor interne, hotarârea este blocata.
În al doilea rând, noi am înteles ce ne dorim, de ce avem nevoie astazi si unde trebuie sa fim. Nu vrem sa fim acolo unde nu întelegem. Nu vrem sa participam, de exemplu, la constructia unei întreprinderi de interes economic major, daca nu întelegem sensul economic al investitiei date pentru banca. Pentru asemenea investitii, este nevoie de specialisti calificati, pe care noi nu îi avem. Lasam locul acelor banci, care dispun de resurse financiare suficiente pentru a putea întretine astfel de specialisti sau au posibilitatea sa-i atraga, sa se ocupe de asta.
Noi am trecut acolo, unde nu sunt necesare cunostinte investitionale considerabile pentru evaluarea businessului, ci este nevoie, cu preponderenta, de psihologie, matematica, cunoasterea proceselor de creditare. În domeniul microcreditarii nu exista acele planuri de afaceri si bilanturi obisnuite. Aici debitorul vine cu un caiet ponosit, în care tine evidenta cheltuielilor, vânzarilor, procurarilor. Noi acordam resurse financiare cu conditia, ca acestea sa fie utilizati conform destinatiei, desi persoana îi primeste în numerar si este complicat de a verifica felul, în care acestea sunt utilizate.
La momentul când noi abia am început o asemenea activitate de creditare, banca avea 15 filiale si multi se temeau sa acorde astfel de credite, caci si în cadrul acestora poti fi tras la raspundere penala. Dar noi am fost îndrazneti, aveam cinci-sase manageri care au riscat si au început sa acorde credite fara gaj. Rezultatele lor i-au inspirat si pe ceilalti, astfel ca toti managerii filialelor Fincombank S.A. i-au urmat.
– În ce perioada ati început aceasta activitate?
– Actionarul nostru principal, Western Nis Entreprise Fund (SUA), mereu a insistat pe o asemenea tip de creditare. Si am vazut ca trebuie sa ne ocupam într-adevar mai activ cu aceasta. Împreuna cu Fondul am reformatat banca, am plecat în Belarus si Ucraina pentru a prelua experienta, caci actionarul avea participare în banci ai acestor tari. Fondul întotdeauna a pus accent pe diversificarea portofoliului. Îmi amintesc bine cum spuneau la Kiev si la Minsk ca „aceasta este posibil”, ca „o asemenea structura si metoda de creditare sunt testate si functioneaza eficient”.
– La ce nivel se apreciaza eficienta Departamentului de administrare a riscurilor interne în cadrul Fincombank S.A.?
– Fara acest departament nici nu îmi imaginez ce fel de banca am avea, tinând cont de cerintele înalte fata de gestionarea riscurilor. Ar semana cu o masina fara frâna. Conducerea noastra întotdeauna ia în consideratie remarcile angajatilor sai sau cauta un compromis. Presedintele Comitetului de Conducere nu poate influenta acordarea unui sau altui credit. Eu nu fac parte din Comitetul de creditare, din Comitetul de gestionare a activelor si pasivelor sau din Comitetul de gestionare a riscurilor. Am fost privat de toate acestea pentru ca eu, în calitate de sef, sa nu am influenta asupra adoptarii deciziilor, legate de riscurile aditionale.
– Ce mai include strategia de dezvoltare a Fincombank S.A. pentru anii 2018-2020?
– Ne-am convins ca oamenii vin pentru prima data la sediul bancii pentru a deschide usa, pentru a discuta cu managerul, iar apoi pleaca si beneficiaza de servicii de deservire la distanta. Strategia prevede, în primul rând, deservirea clientilor prin cele 100 de agentii ale Fincombank S.A.. Am reusit sa avem o acoperire pe toate raioanele si sa asiguram prezenta bancii pe întreg teritoriul tarii.
– Câti clienti nu mai vin deja la sediul Fincombank S.A., fiind deserviti la distanta?
– În prezent, 75-80% din persoanele juridice sunt deservite la distanta. De aceea, oficiile noastre nu sunt prea aglomerate. Gratie ajutorului si suportului din partea bancii, toti clientii trec la deservirea la distanta, aceasta fiind mai convenabila. Aproximativ acelasi nivel vrem sa-l atingem si în privinta persoanelor fizice, pentru ca 80% dintre acestia sa nu fie nevoiti sa vina la banca. Noi le oferim programul FinComPay si banca devine accesibila oriunde. Clientii au posibilitatea sa beneficieze de întreaga gama de servicii bancare. În paralel, lucram asupra consolidarii cadrelor la agentiile deschise, asupra dezvoltarii lor durabile.
De aceea, a doua directie strategica de dezvoltare a Fincombank este Internet Banking. Cu ajutorul acestuia, clientii au banca la îndemâna, fiind la oficiu, acasa sau peste hotare. Cu ajutorul acestei directii, managementul realizeaza cu succes sarcina de diversificare a deservirii clientilor.
– Câti clienti deserveste Fincombank?
– Banca deserveste peste 100 000 de clienti activi.
– Toate agentiile Fincombank sunt rentabile?
– Din cele 100 de agentii, aproximativ 15% înregistreaza pierderi. Lucram la aceasta, ca sa întelegem ce am scapat si a cui este vina – a managerului sau poate a locului de amplasare nu prea reusit. De exemplu, la momentul actual, aproape ca am solutionat aceasta problema la or. Taraclia. Banca a achizitionat o agentie mare, care anterior i-a apartinut Bancii Sociale. I-am gasit si i-am invitat pe fostii sai angajati, care cunosc bine situatia din oras si din raion si, la momentul actual, ei relanseaza afacerea pe care a desfasurat-o filiala în trecut.
Da, unii continua sa spuna ca în Moldova sunt multe banci. Dar eu consider ca locul sub soare este pentru toti. Uitati-va cât de eficient se dezvolta companiile financiare si cele de leasing. Cred ca toate vor fi solicitate, daca vor lansa pe piata produse solicitate. Iar daca si economia se va dezvolta din plin, atunci bancile vor avea nevoie de resurse suplimentare, care ar putea fi atrase chiar si de peste hotare. Sunt optimist, de aceea cred si sper ca vom depasi aceasta perioada neagra pentru banci, legata de spalarea banilor si furtul miliardului.
– În curând vor fi introduse standardele Basel-3. În ce masura se vor înaspri cerintele fata de riscuri, capital, administrare?
– Voi vorbi despre Fincombank. Noi am efectuat calcule interne, tinând cont de riscuri si am derulat un test de stres. Rezultatele au aratat ca, în cel mai rau caz, capitalul ar putea sa se diminueze cu 10% – cu 30-35 milioane lei. O asemenea suma nu este catastrofala si este absolut insesizabila pentru banca, de aceea vom reusi sa implementam toate standardele stabilite de regulator. Sper ca si pentru alte banci noile standarde nu vor parea dramatice si nerealizabile.
– Cum vedeti Fincombank în anul 2020?
– Daca vorbim de indicii numerici, cred ca Fincombank va depasi cifra de 5% a cotei sale de piata. În ceea ce tine de calitate, ne vom dezvolta în directia automatizarii proceselor si trecerii integrate la Internet Banking.
– Cum ati caracteriza clientul mediu de succes al Fincombank?
– Acestia sunt oamenii, care prin munca sa au obtinut rezultate bune. As spune ca ei însisi s-au format. Îi cunosc personal pe acesti clienti. Astazi, activele lor constituie aproximativ 1 milion euro. Acesti oameni fac parte din clasa mijlocie. Prin munca si-au „cucerit” un loc sub soare în diferite domenii ale economiei, dezvoltând propria afacere. Noi oferim facilitati si suport acestor clienti, mai ales la etapa de start-up. Acestia sunt oameni care se respecta, care vad în banca un partener si care înteleg ca si banca lor trebuie sa obtina un profit. Noi, cei de la banca, consideram drept neserios faptul ca unele persoane stîrnesc discutii pentru o reducere de 0,03%.
– În opinia dvs., ponderea acestor clienti la Fincombank creste, scade sau este în stagnare?
– Din punct de vedere cantitativ, aceasta cifra este în stagnare. Tendinta numerica a acestor clienti nu indica o crestere. Pe unii îi pierdem, iar clientii noi nu sunt prea multi.
– Din punctul de vedere al unui bancher cu o experienta de 30 de ani, ce trebuie sa se întâmple în tara pentru ca astfel de clienti sa fie mai multi si la Fincombank, si în general?
– Cred ca nu trebuie sa vorbim la nivel de stat si de autoritati despre facilitati si conditii atractive doar pentru capitalul strain, însa nu si pentru capitalul autohton. Este necesar sa fie create aceleasi conditii atractive pentru toti. Si când vor aparea asemenea conditii, investitorii straini vor sta în rând pentru a investi în Moldova. Trebuie sa ne gândim la climatul investitional în general, dar nu exclusiv pentru investitorii straini. În tara noastra este posibil de a dezvolta o afacere. Însa, spre regret, unii pleaca din tara pentru ca nu vad perspective sociale. Sunt persoane care au plecat si locuiesc în Occident, iar afacerea o dezvolta în Moldova. Dar în ultimul timp unii au început sa îsi transfere activele în alte tari, ca de exemplu, în România.
– Acelasi lucru îl putem spune si despre piata de capital, unde exista putine instrumente financiare?
– Da, sunt de acord. Este cinic sa vorbim despre aceasta, dar, în mare parte, populatia nu are unde sa-si plaseze banii. Gratie celor 11 banci, pe piata exista concurenta pentru atragerea resurselor de la populatia. Si din acest motiv, suntem nevoiti sa oferim dobânzi optime, ajustându-le continuu la conditiile reale a pietei de depozite. Bancile nu au de unde sa obtina resurse lichide, decât de la populatie, din contul economiilor din depozite. Se formeaza o interdependenta: populatia nu are unde sa-si plaseze banii, iar noi nu avem de unde sa-i obtinem.
– Conform rezultatelor la sfârsitul anului 2016, indicator al dezvoltarii economice a crescut cu 4,1%. În mediul de afaceri se resimte faptul ca stagnarea a luat sfârsit?
– Nu. Activele, într-adevar, au crescut putin, dar portofoliul de credite continua sa scada, drept, într-un ritm mai lent. Dar aceasta este si din cauza ca bancile au devenit extrem de precauti în materie de acordare a creditelor, pentru a nu majora volumul creditelor neperformante.
As spune ca bancile sunt atente si chiar speriate de marimea amenzilor pe care regulatorul le poate aplica managerilor bancilor. Suma acestora atinge marimi exorbitante. Odata chiar am calculat. Marimea unei asemenea amenzi ajunge la volumul total al veniturilor mele pentru 12 ani de munca. În aceste conditii, banca are nevoie de o asigurare complexa, care sa acopere inclusiv si erorile managerului. Nu vorbesc aici de frauda, ci anume de eroare, de care nimeni nu este asigurat.
– Dupa criza din 2014-2015, credeti ca reglementarile BNM au devenit prea aspre?
– În aceasta privinta, Fincombank are urmatoarea pozitie: ne adaptam si facem tot posibilul pentru implementarea modificarilor, însa, avem nevoie de un termen mai extins. În principiu, noi suntem gata sa facem tot ce spune regulatorul. Însa am vrea sa ne fie acordat un termen de executare, ceea ce ne va permite sa facem totul fara încordare. Toate bancile vor implementa cerintele regulatorului, cine mai bine, cine mai rau.
Si ar fi bine daca BNM sa aiba o abordare mai blânda în ceea ce tine de încalcari, comise de catre banci. În prezent, BNM si-a schimbat atitudinea fata de banci, posibilitatile sale de reglementare au fost extinse. Ea poate dintr-o lovitura sa-i doboare pe toti. Dar mai bine, în cazul comiterii unor încalcari, sa ierte de doua ori, pâna la a treia oara, bineînteles, daca acestea nu sunt de natura criminala.
Îl întelegem foarte bine si pe regulator, care raspunde de întreg sistemul bancar. El detine informatii la nivel macroeconomic, are consultati externi experimentati, care, sper, ca ofera bancii consultatii corecte.
– Considerati real, ca în conditiile actuale, marja sa fie micsorata pâna la 3-3,5% sau nivelul de 5% este unul limita?
– Nu, pur si simplu daca va fi sub 5%, atunci apar si riscurile. În principiu, ea poate fi micsorata, însa în acest scop, banca va trebui sa majoreze volumul de activitate cu produsele nepurtatoare de dobânda. Pentru ca bancile sa poata majora si alte venituri, nepurtatoare de dobânda, si nu doar veniturile din activitate de creditare, este nevoie de mai multi clienti. Însa pentru aceasta în Republica Moldova trebuie sa fie si o alta economie, si alt volum de afaceri. Iata de ce, la etapa actuala, o asemenea posibilitate pare mai mult teoretica.
– Fincombank a directionat o parte din resurse pentru plasarea în valorile mobiliare, emise de Ministerul Finantelor în scopul de ?ash buffer. De ce bancile nu au acceptat sa procurarea valorilor mobiliare cu un termen de circulatie de trei ani?
– Valorile mobiliare au o rata dobânzii fixa. Iar nimeni în tara noastra nu dispune de informatii privind rentabilitatea reala, pe care o vor avea valorile mobiliare chiar peste jumatate de an. Iar aici e vorba de un termen de trei ani. De aceea bancile nu vor sa-si asume riscuri si au acceptat sa investeasca banii în valori mobiliare cu un termen de doi ani, pentru a sustine emitentul în initiativa de a crea un cash buffer pentru buget în marime de 2 miliarde lei. Tuturor le convine faptul ca prin aceste investitii bancile vor putea beneficia de finantare din partea BNM, daca va aparea o necesitate acuta în acest sens.
Aici trebuie sa avem în vedere si sa întelegem ca bancile atrag resurse în depozite pe un termen de la sase luni pâna la 1,5-2 ani. Populatia nu plaseaza depozite pe un termen de trei ani, pentru ca, la fel, nu stie care va fi indicele rentabilitatii lor, care va fi cursul monedei nationale.
– Se considera ca marimea rezervelor obligatorii este conditionata inclusiv si de „banii fierbinti” din sistem, care contribuie la sporirea presiunii inflatiei. Fincombank dispune de asemenea bani?
– Nu, noi nu dispunem de asemenea resurse. Daca le-am avea, atunci am putea reduce rata dobânzii, micsorând astfel volumul mijloacelor atrase de la populatie. Noi însa, dimpotriva, am vrea sa atragem înca circa 100 milioane lei. Din cauza ca regulatorul a majorat norma rezervelor obligatorii pâna la 40%, banca a fost nevoita sa renunte la o parte din mijloace financiare alocate activitatii de creditare.
– Îi veti bucura oare pe actionarii Fincombank cu dividende simbolice din activitatea pentru anul 2016?
– Am solicitat înca o data permisiunea regulatorului de a achita dividende. Comitetul de conducere a prezentat toate calculele, care arata ca, chiar si dupa implementarea standardelor Basel-3, noi am putea directiona 20 milioane lei spre achitarea dividendelor. Astfel, asteptam decizia BNM în acest sens.
– În ce masura colectivul Fincombank s-a bucurat de faptul ca membrul Consiliului de actionari, Cristina Harea, a devenit viceguvernatorul BNM?
– Va spun sincer ca acesta este al treilea caz în istoria Fincombank care oarecum ne încordeaza, creând o atitudine precauta fata de banca. Primul a fost dl Ion Sturza, care a devenit ministru al Economiei, iar apoi prim-ministru. Al doilea caz tinea de dl Vladimir Voronin în perioada când era Presedintele tarii, iar al treilea este acum, cu dna Cristina Harea. Si în toate cazurile atitudinea fata de noi era un pic partinitoare. Stiti de ce? Doar pentru ca nu cumva cineva sa fie acuzat de protectionism pentru Fincombank.
– Va multumesc pentru interviu!
Sursa: infotag.md
