Presedintele BC „Mobiasbanca-Groupe Société Générale”, Antoine Gabizon, a acordat recent un interviu publicatiei Profit. Va prezentam în continuare un fragment din acesta.
Profit: Dle Gabizon, ati preluat functia de presedinte al BC „Mobiasbanca-Groupe Société Générale” cu un an în urma. Cum a fost acest an pentru Dvs. personal si pentru banca pe care o conduceti?
Antoine Gabizon: Desigur, a fost nevoie de ceva timp pentru adaptare, iar Moldova nu a fost o exceptie. Acestea fiind spuse, pot afirma ca am avut parte de o „aterizare” relativ usoara, deoarece lucrurile la Mobiasbanca au mers si merg bine, iar echipa este una buna.
La nivel personal, nu as spune ca a fost dificil sa ma acomodez. În primul rând, având în vedere ca în Moldova multe standarde sunt similare celor din Europa. În al doilea rând, eu deja am trait si activat în tarile vecine, România si Ucraina.
– Cu ce provocari v-ati confruntat în aceasta perioada?
– Problema fortei de munca a fost si ramâne o provocare majora si nu sunt sigur ca ea va disparea în viitorul apropiat. În prezent, fluctuatia de cadre este foarte mare în Moldova, iar pe piata se înregistreaza o lipsa de angajati. O asemenea situatie nu a fost înregistrata în niciuna din tarile în care am activat anterior.
– Ne puteti oferi careva cifre la acest capitol?
– În cazul nostru, fluctuatia de cadre reprezinta aproape 30%, inclusiv concediile pentru îngrijirea copilului. Acest lucru înseamna ca fiecare a doua persoana cu care te întâlnesti pe coridoarele bancii nu lucra în institutia noastra cu doi ani în urma. Cum poti dezvolta banca, face schimb de experienta, asigura o calitate consistenta a serviciilor si promova cultura corporativa când fluctuatia de cadre este atât de mare? Aceasta chiar este o problema majora.
În acelasi timp, nu cred ca suntem singura companie care se confrunta cu o astfel de dificultate. Este o problema la nivel de tara.
În plus, sistemul bancar nu pare sa mai fie unul dintre cele mai atractive sectoare pentru candidati. Sectorul IT si cel al comunicatiilor devin mai atractive.
Si nu în ultimul rând, multi tineri specialisti au venit la Mobiasbanca, cea mai mare banca cu capital strain pâna nu de mult, cu scopul de a-si îmbunatati CV-ul si pentru a folosi numele bancii noastre drept o platforma de lansare în alte domenii. Din câte stim, unii dintre cei care au plecat de la Mobiasbanca au ales sa lucreze în alte sectoare, un numar foarte mic a decis sa-si continue activitatea în cadrul altor banci, dar cea mai mare parte a plecat peste hotare. Nu sunt sigur ca acest lucru contribuie pozitiv la dezvoltarea Republicii Moldova.
– Înseamna acest lucru ca la moment Mobiasbanca nu are suficiente cadre?
– Trebuie sa recunosc faptul ca ne confruntam cu dificultati în procesul de recrutare a personalului la toate nivelurile. Cât priveste fluctuatia de cadre, situatia este ceva mai buna la moment, având în vedere ca am întreprins o serie de masuri, inclusiv majorari de salarii. Consider ca salariul nu este unicul lucru care mentine angajatii într-o companie, dar, în acelasi timp, compania nu îsi poate permite sa nu le achite angajatilor salarii competitive.
Anume din aceasta cauza oferim angajatilor posibilitati de dezvoltare si de îmbunatatire a abilitatilor, inclusiv a celor manageriale. Organizam numeroase traininguri. De exemplu, anul trecut, a fost creata o academie interna pentru pregatirea viitorilor manageri de filiale. Solutionarea fenomenului fluctuatiei cadrelor ramâne a fi principala noastra prioritate.
– Pe data de 18 mai va avea loc Adunarea Generala a actionarilor Mobiasbanca în cadrul careia vor fi analizate si aprobate rezultatele anului 2017 si vor fi stabilite sarcini pentru 2018. Cât de multumiti credeti ca vor fi actionarii de rezultatele înregistrate în 2017?
– Consider ca rezultatele anului 2017, în general, sunt bune. Banca s-a dezvoltat, iar cota de piata a crescut la capitolul portofoliu si numarul de clienti activi.
Rezultatele financiare, de asemenea, sunt bune, desi sunt ceva mai scazute comparativ cu 2016. Dar daca sa fim sinceri, 2016 a fost un an exceptional. El a fost destul de mult „poluat” de ratele foarte înalte la hârtiile de valoare de stat si la Certificatele Bancii Nationale.
Atunci când rata dobânzii la instrumentele financiare fara risc este de 25%, bancile nu sunt motivate sa acorde credite si sa-si asume riscuri prea mari. În plus, devaluarea valutei nationale în 2016, de asemenea, a contribuit la cresterea profitului.
Nu ne plângem de faptul ca am avut un an excelent în 2016, dar acel an nu a reprezentat o reflectare corecta a businessului nostru.
Daca excludem acesti doi factori, atunci rentabilitatea capitalului (ROE) de 19% înregistrat în 2017 este un rezultat bun. Pot spune ca cel mai mare actionar al Mobiasbanca este satisfacut de rezultatele înregistrate. Sper ca si actionarii minoritari vor întelege situatia si, de asemenea, vor fi multumiti.
– Ce lectii ar trebui trase din ceea ce s-a întâmplat în 2016? Ar fi binevenita stabilirea unor limite în ceea ce priveste volumul hârtiilor de valoare de stat pe care o banca le poate achizitiona?
– Consider ca nu. Dobânzile înalte înregistrate în 2016 au fost rezultatul unor circumstante exceptionale. Este putin probabil ca situatia se va repeta în viitorul apropiat. Bancile ar trebui sa se focuseze pe activitatea lor de baza care este creditarea economiei.
– Anul trecut, Mobiasbanca a fost unica banca mare care a primit autorizatia BNM de a achita dividende pentru anul 2016. Pot actionarii spera la dividende similare în 2017?
– Banca a achitat pentru 2016 dividende în marime de 50% din profitul net înregistrat în acel an. Pentru 2017 banca a primit autorizatia BNM de a achita, de asemenea, 50% din profitul net drept dividende. Acest lucru înseamna ca suma pe care o vor primi actionarii va fi mai mica, deoarece si profitul a fost mai mic. Decizia urmeaza a fi luata la Adunarea Generala a actionarilor.
– Care este strategia bancii pentru 2018?
– Strategia noastra nu va suferi careva schimbari fundamentale în 2018. Vom continua sa fim o banca universala si sa gasim un echilibru între activitatile de retail si cele corporative. Ne asteptam la activitati similare celor din 2017.
Al doilea scop este sa continuam sa investim în viitor, în acelasi timp ramânând o banca profitabila. Asta înseamna iarasi sa gasim un punct de echilibru între profitabilitatea curenta si cea viitoare. Nu vom tinde sa ne majoram cota de piata cu orice pret si, la sigur, nu vom practica o politica de dumping. Aceasta este strategia noastra generala.
Vorbind mai detaliat, vom continua sa depunem eforturi în mai multe domenii, inclusiv în cel al personalului, trainingurilor, lucrului asupra mobilitatii si culturii corporative. În acelasi timp, vom acorda o atentie deosebita remunerarii. De asemenea, vom continua sa modernizam si sa digitalizam activitatile bancii. Avem înca multe de facut la acest capitol.
Vom lucra si la proiecte regulatorii. Scopurile stabilite de BNM sunt extrem de ambitioase. Decizia de a trece de la Basel I direct la Basel III într-o perioada foarte scurta de timp a reprezentat o revolutie gigantica. Este o adevarata provocare.
– Este aceasta o provocare chiar si pentru Mobiasbanca?
– Da, este. Desigur, noi beneficiem de sprijinul Grupului Société Générale la capitolul know how. Totusi, în activitatea de zi cu zi, ne bazam pe angajatii locali pe care trebuie sa-i pregatim. Chiar daca Mobiasbanca este o banca relativ mare pentru piata locala, ea este o entitate mica pentru asemenea proiecte, costurile carora sunt enorme.
– Ati putea sa ne dati un exemplu de cerinta care reprezinta o provocare extrem de mare?
– Cerinta KYC – Know Your Client sau Cunoaste-ti Clientul. Acest proiect este de departe cel mai mare la capitolul alocare de resurse umane. Este necesar sa avem dosare detaliate ale tuturor clientilor. Scopul este de a întelege foarte bine activitatile si afacerile clientilor, situatia personala, sursele de venit, comportamentul etc pentru a-i putea deservi mai bine si a lua deciziile corecte. Acest lucru necesita instruirea personalului atât din punct de vedere tehnic, cât si din punct de vedere comercial, pentru a face fata reactiilor clientilor. Proiectul KYC va ramâne cel mai mare în 2018.
Un alt exemplu este necesitatea de a verifica daca tranzactiile pe care le efectuam pentru clientii nostri sunt conform regulamentelor în vigoare. Pentru aceasta este nevoie de a implementa instrumente noi si de a le actualiza permanent. Este o cerinta a BNM, precum si a companiei-mama care activeaza în conformitate cu legislatia franceza. În general, ambele merg în aceeasi directie, dar unele cerinte difera putin, în special la nivel tehnic, ceea ce iarasi implica un volum suplimentar de lucru.
Acestia sunt pilonii principali pentru 2018, 2019 si chiar pentru 2020.
– As vrea sa discutam acum despre situatia din sistemul bancar al Republicii Moldova. Cu ce provocari se confrunta si prin ce se deosebeste situatia din Moldova la acest capitol de cea din alte tari din regiune?
– Întelegem ca situatia se îmbunatateste. La sosirea mea în Republica Modova cu mai mult de un an în urma, trei banci se aflau sub supravegherea BNM. La moment, au ramas doua. Dar aceste doua banci reprezinta 47% din totalul activelor sectorului bancar, lucru care poate avea consecinte asupra felului în care sunt administrate respectivele banci.
O alta problema este legata de cota economiei cash. Este una dintre cele mai înalte daca nu cea mai înalta din regiune.
Cea de-a treia caracteristica a sectorului bancar moldovenesc este numarul mare de banci mici – mult prea mare pentru economia RM.
– Atunci când le este adresata aceasta întrebare, reprezentantii BNM si multi experti sustin ca atât timp cât o banca este profitabila pentru toti exista loc sub soare.
– Adevarul este ca bancilor mici le va fi din ce în ce mai dificil sa faca fata noilor reglementari, foarte drastice, stabilite de BNM, proceselor costisitoare de modernizare si digitalizare, precum si problemelor legate de personal. În rezultat, unele dintre ele, cel mai probabil, vor fuziona sau vor parasi piata.
Interviul integral îl puteti accesa pe profit.md.