Va prezentam interviul acordat Agentiei „Infotag” de presedintele Moldova Agroindbank (MAIB), Serghei Cebotari. Bancherul celei mai solide institutii financiare din tara vorbeste despre conjunctura pietei bancare, venirea bancilor straine pe aceasta piata, lichiditate si vânzarea a 41,09% din actiunile bancii.
„Infotag”: Dle Cebotari, pe cât de sesizabila este tendinta de crestere a volumului de credite, acordate de MAIB în prezent?
Serghei Cebotari: Rezultatele primului trimestru al anului 2018 arata ca, în comparatie cu aceeasi perioada a anului trecut, MAIB a înregistrat o crestere a tuturor indicatorilor de baza, inclusiv în ceea ce priveste volumul creditelor nou emise. Voi spune chiar mai mult, am reusit sa sporim considerabil cota noastra de piata la capitolul principalilor indicatori de activitate.
– În pofida cresterii lente a volumului de împrumuturi, nu aveti totusi senzatia ca eficienta înregistrata anterior în ceea ce priveste dezvoltarea institutiilor bancare se va diminua?
– Aveti dreptate, în viitor ne asteptam la o încetinire a indicatorilor de crestere. Actionarii, de asemenea, vor trebui sa se resemneze si sa se obisnuiasca cu faptul ca banca nu poate înregistra în fiecare an rezultate impresionante, în mod special la capitolul majorarii profiturilor. Crestere infinita nu exista, aceasta fiind direct legata de conjunctura pietei, fapt care nu întotdeauna favorizeaza înregistrarea performantelor. Uneori, trebuie sa acceptam ca, de exemplu, profitul actual va ramâne la nivelul anilor precedenti, iar în cel mai bun caz, va depasi nesemnificativ indicatorii anteriori.
Pentru a face acest proces cât mai insesizabil si mai putin vizibil pentru actionari, dorim sa ne verificam fortele si abilitatile pe alte piete, având în vedere faptul ca piata moldoveneasca este foarte mica, prin urmare si posibilitatile de dezvoltare sunt limitate. Strategia noastra pentru dezvoltarea bancii prevede rezolvarea unei sarcini specifice în aceasta directie – deschiderea unei afaceri în strainatate. În cadrul strategiei, MAIB s-a declarat drept grup financiar regional.
– Daca nu este un secret, când planifica banca sa faca primul pas în acest sens?
– Echipa noastra considera ca MAIB este pregatita pentru acest pas. Acum, când avem un scop si idei clare despre modul în care acest lucru poate fi realizat si, cel mai important, având în vedere starea financiara buna a bancii, suntem pe punctul de a ne extinde activitatile în afara Moldovei. Sper ca noii investitori, care vor obtine 41,09% din actiuni, vor privi în aceeasi directie cu noi, urmarind acelasi scop. Prin urmare, cred ca ei vor aproba deschiderea unei sucursale a bancii în strainatate.
Solutionând aceasta problema, noi, de fapt, pasim pe urmele clientilor nostri, care, dezvoltându-se, îsi deschid afaceri în strainatate. În acest proces, trebuie sa fim alaturi de ei pentru a continua sa le oferim suport financiar complet si în alte tari. În acest sens nu vedem probleme la capitolul politicii tarifare, comisioanelor, ratelor dobânzilor, liniilor de producere etc., care sa nu ne permita sa concuram pe picior de egalitate cu alte banci pe noua piata. În acest sens, nu vad nicio problema pentru MAIB. Exista chestiuni de ordin legislativ, implementarea normativelor institutiilor de reglementare, cooperarea cu Banca Nationala a Moldovei (BNM) si cu bancile centrale din tarile în care MAIB îsi va deschide sucursalele.
– Obtinerea de catre MAIB a statutului de „grup financiar regional” prevede si accesul pe piata regionala de valori?
– Luând în consideratie investitorii care vor veni la banca, precum si strategiile lor de dezvoltare, consider ca în scurt timp actiunile MAIB pot fi cotate si tranzactionate la bursele europene. Sunt sigur ca asta se va întâmpla, deoarece banca, datorita calitatii sale, este pregatita sa întreprinda masuri în aceasta directie si sa fie listata la bursele internationale.
– Conducerea MAIB are emotii legate de sosirea investitorilor straini în capitalul bancii, si de ce natura sunt acestea?
– Daca prin aceasta întrebare încercati delicat sa camuflati notiunea de frica, atunci în zadar. Da, emotii exista si acest lucru este firesc. Dar nu avem nicio teama în aceasta privinta. Întotdeauna m-am dedicat activitatii, parcurgând diferite etape cu diferiti actionari. Împreuna cu întreaga echipa am rezolvat principala sarcina – am implementat cu succes strategia de dezvoltare pe termen lung a bancii. Prin urmare, toata atentia a fost concentrata asupra managementului calitatii bancii. Si pentru noi nu are importanta daca actionarii sunt rezidenti sau nerezidenti. Cu totii întelegem ca sarcina principala nu se va schimba, esenta ei va ramâne aceeasi – gestionarea calitativa si dezvoltarea durabila a MAIB. Da, odata cu sosirea în cadrul bancii a unor actionari transparenti cu o reputatie si imagine internationala solida, MAIB va arata diferit, vom avea acces la finantare externa, ceea ce nu s-a întâmplat în ultima vreme.
– Cum a reusit MAIB în aceasta perioada dificila sa nu micsoreze cerintele fata de parametrii de calitate ai bancii?
– În ultimii cinci ani, în pofida dificultatilor la capitolul guvernanta corporativa, generate de întrebarile privind transparenta grupului de actionari, schimbarea si înasprirea legislatiei de reglementare, imaginii negative a sistemului bancar, am demonstrat ca buna guvernare da rezultate. Aceasta face diferenta dintre MAIB si alti participanti de pe piata bancara.
Judecati singuri, am reusit sa pastram pozitia de lider pe piata, sporind în mod semnificativ cota bancii în principalii indicatori – active, capital, credite, depozite, clienti, profit. Însa, probabil, cea mai importanta realizare a noastra în aceasta perioada este faptul ca am reusit sa îmbunatatim calitatea bancii noastre. Suntem un model de succes în domeniul afacerilor bancare, adaptate pietei locale, care poate nu este perfecta în proportie de 100%. Suntem observati îndeaproape si altii tind sa ni se alinieze. Acest lucru, apropo, sporeste si mai mult responsabilitatea echipei pentru calitatea si managementul eficient al MAIB.
De aceea, deciziile luate de echipa manageriala trebuie sa depaseasca procesele de pe piata, concentrând toata atentia echipei asupra lucrurilor importante, evitând tot ceea ce este secundar si irelevant pentru clienti.
– V-ati prins vreodata la gândul ca multi actionari MAIB se mândresc cu acest activ?
– Nu-mi este teama sa rostesc aceste cuvinte mari si anume faptul ca MAIB este un exemplu al celei mai bune si eficiente investitii în tara noastra. Întotdeauna MAIB a prezentat interes pentru investitii si la etapa actuala acest activ este destul de atractiv.
– În conditiile în care valoarea banilor pe piata este în scadere, care este politica MAIB în ceea ce priveste atragerea depozitelor?
– De fiecare data, atragerea resurselor de pe piata are loc în rezultatul unei analize profunde, receptive si sensibile fata de politica de preturi. La sfârsitul lunii mai, banca a micsorat din nou ratele dobânzilor la depozitele atrase, aducând în conformitate si ratele dobânzilor la credite. Facem acest lucru constant pentru a spori atractivitatea resurselor noastre de creditare, urmarind în acelasi timp doua obiective: cresterea portofoliului de credite si reducerea lichiditatii pe termen scurt. Având în vedere cerintele fata de rezervele obligatorii, în prezent, volumul „banilor liberi”, adica „lichiditatea excesiva”, este de aproximativ 3 mlrd. lei, comparabila cu aproximativ o treime din „banii liberi” din întreg sistemul bancar.
– Cum explicati faptul ca banii devin mai ieftini, resursele mai accesibile, însa împrumuturile nu cresc?
– Acest subiect este putin abordat, dar trebuie sa recunoastem ca majorarea brusca a numarului de credite din sistem s-a datorat unor lucruri care nu sunt caracteristice finantarii sectorului real al economiei în sensul clasic al notiunii de creditare. Unele banci au folosit asa-numitele metode individuale, cu un întreg set de „caracteristici”. Acordând împrumuturi pe termen mediu sau chiar lung bancile au recurs la o procedura tacita de „refinantare”, care, de regula, exclude rambursarea împrumuturilor. Acum, când s-au intensificat cerintele fata de calitatea managementului bancii, când regulatorul supravegheaza procesul de creditare mult mai strict, situatia s-a schimbat radical. Sunt de acord ca nu este posibil sa acorzi un credit pentru cinci ani, iar timp de trei ani si jumatate sa primesti doar dobânda, iar rambursarea propriu-zisa a creditului sa o lasi pentru ultimul an si jumatate. Acest factor, de rând cu alte motive, a contribuit la o creditare excesiva, care nu se atesta în prezent.
Trebuie sa atragem atentie si asupra prezentei în sectorul real al economiei a unui astfel de fenomen cum ar fi scaderea ritmului de solicitare a resurselor creditare, precum si încetinirea care se observa la capitolul finantarii proiectelor de investitii ale mediului de afaceri.
– În cazul MAIB, probabil, cota acestor împrumuturi a fost mica, judecând dupa faptul ca banca a evitat o reducere dramatica a portofoliului?
– Întotdeauna abordam cu strictete calitatea creditarii. Pâna în prezent, de exemplu, din totalul portofoliului nostru de credite, aproximativ 40% au o perioada de scadenta pâna la douasprezece luni. Acest lucru indica asupra calitatii sporite a creditarii, a unei prognoze competente a riscurilor si unui circuit financiar înalt al resurselor. Datorita acestei abordari a MAIB fata de împrumuturi, reducem în mod constant rata creditelor neperformante. La 31 decembrie 2017, volumul lor a constituit 11,58%, iar în cadrul sistemului bancar acest indicator era la nivelul de 18,38%. Datele primului trimestru de activitate al anului 2018 arata ca am diminuat aceste împrumuturi, iar cota lor în portofoliul de credite a scazut pâna la 10,37%.
– Putem spune ca cerintele prea stricte ale Bancii Nationale influenteaza asupra „creditelor neperformante”?
– Fara îndoiala, Banca Nationala este acum mult mai stricta în ceea ce priveste evaluarea analizei de risc a creditelor acordate de bancile comerciale. Este corect si important din punct de vedere a îmbunatatirii calitatii bancilor. Nu sunt de acord cu afirmatiile ca indicatorii sunt nesatisfacatori din cauza exigentelor sporite ale BNM. Lucrurile trebuie privite în ansamblu, luând în consideratie si clientii bancilor, care în ultimii 20 de ani s-au deprins cu o astfel de politica de creditare.
Exemplul bancii noastre arata ca multi clienti nu au aprobat întotdeauna si nu au fost de acord cu îndemnurile si recomandarile noastre privind capitalizarea afacerii lor. Acum, ei analizeaza aceste lucruri altfel, în special, apreciaza existenta unor „airbaguri”, care îi ajuta sa faca fata crizelor financiare. Si desi sfaturile noastre, oferite acum 10-15 ani, nu le-au permis sa obtina dividende în fiecare an, acum ei se simt încrezatori pe piata.
– Reiese ca în prezent clientii sunt recunoscatori MAIB pentru faptul ca banca ia fortat sa îmbunatateasca situatia financiara a afacerii?
– Da, exista astfel de exemple. Îmi amintesc cum clientii corporativi au reactionat ambiguu la astfel de recomandari, neîntelegând probabil pe deplin de ce ar trebui sa capitalizeze afacerile. Dar, treptat, au înteles cât de important si util este acest lucru pentru activitatea lor. În acest sens, bancherul se aseamana cu medicul care, înainte de a stabili diagnoza unui pacient, trebuie sa cunoasca aproape totul despre starea lui fizica. În mod similar, noi trebuie sa aflam toate detaliile afacerii clientului, pentru ca oferind consultanta profesionista la timp si acordând suport financiar bancar suficient, sa obtinem un rezultat bun, iar cel mai important, sa evitam situatiile, când si omul de afaceri, si bancherul, ambii pot ramâne în pierdere.
