Fraudele bancare online au devenit tot mai greu de recunoscut. Nu mai vorbim doar despre mesaje suspecte sau apeluri care par false din prima. Astazi, escrocii construiesc povesti credibile, folosesc informatii reale despre oameni si pun presiune exact în momentele în care victima are cel mai putin timp sa gândeasca limpede.
În partea a doua a interviului, Marina Zanoga, directoare a Ariei Legalitate din cadrul Energbank, explica ce semnale ar trebui sa ne opreasca imediat, cum poate fi recunoscuta o tentativa de frauda si de ce primele minute pot face diferenta dintre preventie si pierderi financiare importante.
Potrivit Marinei Zanoga, aproape orice frauda începe dupa acelasi scenariu: un contact neasteptat, prin apel, SMS, e-mail sau mesaj pe WhatsApp. Urmeaza o poveste construita sa provoace frica, graba sau curiozitate: contul este în pericol, ai câstigat un premiu, ai un colet blocat sau cineva încearca sa ia un credit în numele tau.
Unul dintre cele mai clare semnale de alarma este presiunea timpului. Escrocii încearca sa te convinga sa actionezi imediat, fara sa verifici informatia, fara sa închizi apelul si fara sa ceri o a doua opinie.
„Daca simti presiune, urgenta sau impresia ca nu ai voie sa verifici informatia sau sa te opui, opreste-te! Exact în acel moment esti cel mai aproape de o frauda”, spune Marina Zanoga.
Un alt semnal important apare atunci când ti se cere sa oferi un cod, sa accesezi un link, sa instalezi o aplicatie sau sa transferi ori sa depui bani. În graba, oamenii pot ajunge sa confirme tranzactii fara sa-si dea seama, mai ales atunci când codul primit pare parte dintr-o procedura obisnuita.
Marina Zanoga atrage atentia ca nici numarul afisat pe ecran nu garanteaza ca apelul vine de la banca. Numerele pot fi falsificate prin tehnici de tip spoofing. La fel, faptul ca interlocutorul îti cunoaste numele sau banca unde ai cont nu înseamna automat ca este o persoana de încredere.
Diferenta se vede, de multe ori, în reactia celui care suna. Un angajat real al bancii va accepta ca tu sa închizi apelul, sa revii prin numarul oficial sau sa mergi la sucursala. Un fraudator, în schimb, va încerca sa te tina în conversatie, sa te grabeasca sau chiar sa te faca sa te simti vinovat.
O forma si mai dureroasa de frauda apare atunci când oamenii sunt convinsi nu doar sa transfere economiile, ci si sa contracteze un credit în favoarea escrocilor. În astfel de cazuri, pierderea nu se opreste la banii existenti în cont, ci poate lasa în urma si o datorie.
„Un credit contractat ramâne responsabilitatea persoanei care l-a autorizat, chiar daca decizia a fost luata sub presiune emotionala sau în urma unei manipulari”, explica Marina Zanoga.
Ea subliniaza ca bancile si clientii trebuie sa fie parteneri în prevenirea fraudelor. Verificarile suplimentare, confirmarile de tranzactii sau solicitarea unor informatii aditionale nu sunt obstacole, ci masuri de protectie.
În acelasi timp, educatia financiara si vigilenta ramân esentiale. Oricât de performante ar fi tehnologiile de securitate, deciziile luate sub presiune pot deschide usa fraudatorilor.
„Cea mai ieftina forma de protectie financiara pe care o ai la dispozitie este vigilenta fiecaruia”, afirma Marina Zanoga.
Marina Zanoga este directoare a Ariei Legalitate în cadrul B.C. „Energbank” S.A., avocat cu peste 18 ani de experienta si profesionist certificat ACAMS. Are expertiza în domeniile bancar, financiar, servicii de plata, conformitate si guvernanta corporativa. De asemenea, face parte din Consiliul Biroului Istoriilor de Credit.