TVA-ul redus este prezentat, de obicei, ca o masura de protectie pentru cei vulnerabili. Economistul Dumitru Vicol spune însa ca realitatea este mai nuantata: de cotele reduse beneficiaza nu doar gospodariile cu venituri mici, ci si cele înstarite, în timp ce clasa de mijloc ajunge sa suporte cea mai mare povara.
Într-o analiza publicata pe pagina sa, economistul explica faptul ca, atunci când gospodariile sunt împartite în zece grupuri egale, de la cele mai sarace pâna la cele mai înstarite, rata efectiva a TVA-ului este cea mai mica la prima categorie. Aceasta creste pâna în zona clasei de mijloc, apoi scade din nou în cazul celor mai înstarite gospodarii.
Cu alte cuvinte, un sistem gândit sa-i protejeze pe cei vulnerabili ajunge sa avantajeze ambele capete ale distributiei: si pe cei cu venituri mici, si pe cei cu venituri mari.
Dumitru Vicol explica situatia printr-un exemplu simplu: consumul cu TVA redus nu înseamna doar produse de baza pentru oamenii cu venituri mici, ci si consumul din cafenele si restaurante, acolo unde un croissant poate ajunge sa coste 100 de lei.
„Consumul «cu cota redusa» nu e doar pâinea de pe masa celui sarac; e si brunch-ul de duminica al celui înstarit”, noteaza economistul.
În opinia sa, întrebarea corecta nu este daca cei din clasa de mijloc accepta sa plateasca mai mult TVA decât persoanele vulnerabile, ci daca este firesc sa plateasca mai mult decât cei mai înstariti.
Vicol sustine ca sprijinul pentru cei cu adevarat vulnerabili ar putea fi oferit mai eficient prin compensatii tintite, nu prin cote reduse generale de TVA, de care beneficiaza toti consumatorii, indiferent de venit.
Economistul mai spune ca taxarea suplimentara a celor bogati nu este o solutie simpla într-o economie mica precum cea a Republicii Moldova, unde persoanele cu venituri foarte mari sunt putine si mobile.
În acest context, Dumitru Vicol considera ca uniformizarea TVA-ului ar trebui sa fie regula, iar cotele reduse — exceptia care trebuie justificata clar.