Companiile din Moldova ar trebui sa înceapa din timp verificarea sistemelor în care pastreaza si prelucreaza date personale, atrage atentia antreprenorul Ion Gutu, în contextul intrarii în vigoare, din 23 august 2026, a Legii nr. 195/2024 privind protectia datelor cu caracter personal.
Potrivit acestuia, una dintre cele mai mari vulnerabilitati pentru unele firme nu va fi neaparat un atac cibernetic, ci locul unde sunt gazduite datele, cine are acces la ele si daca exista documentele necesare pentru transferul acestora.
Gutu sustine ca noua lege, care apropie Republica Moldova de standardele GDPR, poate pune presiune pe companiile care folosesc platforme CRM, sisteme de contabilitate, servicii de marketing, analytics, cloud sau infrastructuri externe fara sa fi verificat exact unde sunt stocate datele.
Antreprenorul mentioneaza ca legea nu interzice automat utilizarea unor solutii precum Google, Microsoft, HubSpot, Meta, Kommo, Bitrix24, 1C sau alte platforme. Problema apare atunci când o companie nu poate demonstra unde sunt datele, cine le poate accesa, ce furnizori sau subprocesatori sunt implicati si ce documente exista pentru transferurile internationale.
O zona care ar trebui analizata cu atentie este infrastructura asociata Rusiei. Gutu indica exemple precum CRM-uri pe domenii .ru, servicii cloud rusesti sau baze de date administrate de furnizori din Rusia. În opinia sa, riscul nu tine doar de numele produsului, ci de combinatia dintre jurisdictie, localizarea serverelor, accesul tehnic si garantiile legale disponibile.
Un caz aparte este 1C. Antreprenorul spune ca sistemul nu reprezinta automat o problema, dar conteaza decisiv unde este gazduita baza de date si cine o administreaza. Daca datele sunt pe serverul companiei, în Republica Moldova sau în Uniunea Europeana, situatia poate fi mai simpla. Daca baza este în cloud rusesc sau administrata de un furnizor din Rusia, firmele ar trebui sa analizeze mai atent implicatiile.
Pentru furnizorii internationali, precum Google, Microsoft, HubSpot, Kommo sau Meta, Gutu recomanda verificarea contractelor de prelucrare a datelor, a mecanismelor de transfer, a subprocesatorilor si a regiunii în care sunt stocate informatiile. El atrage atentia ca Republica Moldova nu face parte din mecanismul EU–US Data Privacy Framework, folosit în anumite situatii de companiile din Uniunea Europeana pentru transferuri catre furnizori americani certificati.
În opinia antreprenorului, varianta mai simpla pentru multe companii este utilizarea unor servere sau centre de date din Republica Moldova ori Uniunea Europeana. Totusi, acest lucru nu garanteaza automat conformitatea, daca firma nu are reguli clare privind accesul intern, pastrarea datelor, securitatea si procedurile în caz de incident.
Gutu recomanda firmelor sa faca un inventar al tuturor sistemelor care prelucreaza date personale — CRM, ERP, contabilitate, HR, newsletter, analytics si platforme de marketing — si sa verifice unde sunt gazduite datele, cine are acces la ele si ce documente pot fi prezentate în cazul unui control.
Acesta aminteste ca România a trecut printr-un proces similar dupa aplicarea GDPR, iar multe companii care au amânat pregatirile au ajuns ulterior sa se confrunte cu verificari si probleme de conformitate. În opinia sa, Republica Moldova are avantajul de a vedea din timp ce greseli au facut alte piete si de a se pregati înainte ca noua lege sa intre în vigoare.
Antreprenorul precizeaza ca mesajul sau are scop informativ si nu reprezinta consultanta juridica, fiecare companie urmând sa îsi evalueze propriile fluxuri de date si obligatii legale în functie de activitatea desfasurata.