Datoria publica medie a statelor europene ar putea urca pâna la aproximativ 130% din PIB în 2040, aproape dublu fata de nivelul actual, daca guvernele nu vor adopta reforme si masuri de consolidare a finantelor publice, transmite Agerpres, cu referire la un studiu al Fondului Monetar International.
FMI avertizeaza ca actuala abordare, bazata pe masuri mici si luate separat, nu mai este suficienta. Bugetele statelor europene sunt puse sub presiune de îmbatrânirea populatiei, tranzitia energetica, cresterea cheltuielilor pentru aparare si perspectivele slabe de crestere economica.
Potrivit estimarilor, cheltuielile publice ar putea creste, în medie, cu aproape 5% din PIB pâna în 2040. În acelasi timp, autoritatile ar putea avea tot mai putin spatiu politic pentru majorarea impozitelor sau reducerea semnificativa a cheltuielilor.
Economistii FMI sustin ca, fara interventii importante, datoria ar putea intra pe o traiectorie nesustenabila în numeroase state europene. Printre tarile care provoaca deja îngrijorari se numara Marea Britanie, Franta si Belgia, unde datoria publica a ajuns la nivelul PIB-ului sau l-a depasit.
Pensiile si cresterea economica, în centrul reformelor
Un pachet moderat de reforme ar putea acoperi aproximativ o treime din dezechilibrul estimat. Cele mai mari efecte pozitive ar putea veni din revizuirea sistemelor de pensii si din masurile care stimuleaza cresterea economiei.
Totusi, FMI subliniaza ca reformele nu vor fi suficiente de unele singure. Majoritatea statelor vor avea nevoie si de ajustari fiscale, iar guvernele vor trebui sa ia decizii dificile despre nivelul taxelor, cheltuielile publice si modul în care sunt finantate serviciile oferite populatiei.
În cazul tarilor cu datorii foarte mari, ar putea fi necesara si o reevaluare a rolului statului. FMI precizeaza ca acest lucru nu presupune neaparat renuntarea la modelul social european, ci identificarea serviciilor care trebuie finantate din bani publici si a celor pentru care ar putea exista o contributie privata mai mare.
Cu cât reformele sunt amânate, cu atât ajustarile viitoare vor deveni mai costisitoare si mai greu de aplicat, avertizeaza economistii FMI.