Un program previzibil, un volum realist de munca, flexibilitatea si posibilitatea de a te deconecta dupa încheierea zilei pot conta aproape la fel de mult ca salariul atunci când un angajat decide daca ramâne într-o companie. Modul în care este organizata munca influenteaza direct productivitatea, retentia personalului si capacitatea firmelor de a atrage oameni, arata o analiza EY România, preluata de Agerpres.
Datele Eurostat arata ca angajatii din România cu vârste între 20 si 64 de ani lucrau, în 2024, în medie, 38,8 ore pe saptamâna, fata de 36 de ore la nivelul Uniunii Europene.
În acelasi timp, rata de ocupare era de 69,5% în România, comparativ cu 75,8% în UE. Diferenta dintre rata de ocupare a femeilor si cea a barbatilor ajungea la 18,1 puncte procentuale, aproape dublu fata de media europeana.
Analiza arata ca prezenta la birou nu trebuie confundata automat cu performanta. Un program flexibil nu ajuta cu adevarat daca angajatul pleaca mai devreme, dar recupereaza seara târziu, iar munca de la distanta îsi pierde avantajele atunci când mesajele continua în vacante sau dupa program.
Pentru companii, organizarea slaba a muncii se poate traduce prin plecari mai dese, absenteism, productivitate mai mica si dificultati de recrutare. Angajatii nu schimba locul de munca doar pentru un salariu mai bun, ci si atunci când li se cer prea multe sarcini, fara reguli clare si fara limite sanatoase.
Tehnologia a facut munca mai flexibila, dar a mutat si biroul în viata personala. Fara limite, libertatea de a lucra de oriunde poate deveni obligatia de a fi disponibil permanent.
Legislatia europeana ofera mai multe drepturi parintilor si îngrijitorilor si pune accent pe programe previzibile si conditii transparente de munca. Analiza atrage însa atentia ca simpla existenta a regulilor nu este suficienta: diferenta o face modul în care acestea sunt aplicate zi de zi în companie.