Cifra de peste 13 miliarde de lei, vehiculata drept suma cheltuita de moldoveni pe jocuri de noroc în 2025, nu reflecta banii pierduti efectiv de jucatori, sustine expertul economic Stas Madan. Într-o analiza publicata pe Facebook, acesta explica diferenta dintre rulajul Loteriei Nationale a Moldovei, banii depusi de jucatori si venitul brut din joc si avertizeaza ca o taxa de 6% aplicata rulajului ar putea avea efecte contrare celor urmarite.
Potrivit analizei lui Stas Madan, Loteria Nationala a Moldovei a raportat în 2025 venituri din vânzari, sau rulaj, de 13,26 miliarde de lei. Expertul sustine însa ca aceasta suma nu poate fi interpretata drept cheltuiala efectiva a populatiei pentru jocuri de noroc, deoarece aceiasi bani pot fi utilizati de mai multe ori în pariuri si jocuri succesive.
Madan explica mecanismul printr-un exemplu simplu: un jucator poate depune 100 de lei, câstiga ulterior 400 de lei, apoi utiliza câstigul pentru alte mize. În acest fel, aceeasi suma initiala genereaza un rulaj de câteva ori mai mare, fara ca jucatorul sa fi scos de fiecare data bani noi din propriul buzunar.
În baza situatiilor financiare ale Loteriei, expertul estimeaza ca în 2025 încasarile nete de numerar de la jucatori au fost de aproximativ 1,03 miliarde de lei. În acelasi timp, din rulajul total de 13,26 miliarde de lei, circa 12,72 miliarde de lei, sau 95,96%, s-au întors catre jucatori sub forma de câstiguri.
Diferenta, respectiv aproximativ 536 milioane de lei, reprezinta, potrivit lui Madan, venitul brut din joc – cunoscut drept Gross Gaming Revenue (GGR) – si poate fi privita drept suma pierduta efectiv de jucatori în raport cu operatorul.
Calculele prezentate de expert arata astfel o diferenta majora între rulaj si banii cheltuiti efectiv. Potrivit lui, un leu depus de jucatori genereaza aproximativ 12,9 lei de rulaj, iar un leu pierdut definitiv corespunde unui rulaj de circa 24,7 lei.
Madan atrage atentia si asupra structurii pietei. Potrivit analizei sale, rezultatele financiare ale LNM pentru 2025 arata ca cele mai importante venituri provin din produsele online, unde rata de returnare catre jucatori este ridicata, iar câstigurile sunt frecvent reutilizate în noi jocuri.
Astfel, loteriile online ar fi generat un rezultat financiar de aproximativ 266 milioane de lei, pariurile online – circa 91 milioane de lei, iar salile cu aparate de joc – 19,5 milioane de lei. Loteria momentana ar fi adus circa 2,4 milioane de lei, în timp ce cazinoul online SLOT.MD ar fi înregistrat o pierdere de aproximativ 7,9 milioane de lei în anul lansarii.
În acelasi timp, expertul arata ca Loteria Nationala a virat în 2025 catre Bugetul Public National aproximativ 504,6 milioane de lei, comparativ cu 213 milioane de lei în 2022.
Cele mai importante surse ale acestor plati au fost, potrivit calculelor prezentate de Madan, impozitul de 18% retinut din câstiguri – 209,5 milioane de lei, dividendele platite statului în calitate de actionar unic – 194,7 milioane de lei, si impozitul pe venitul din activitatea de întreprinzator – 42,1 milioane de lei.
În acest context, Stas Madan critica propunerea din politica fiscala privind introducerea unui impozit de 6% aplicat rulajului, suplimentar taxelor existente.
El sustine ca, într-un sistem în care aceeasi suma este reutilizata de mai multe ori, taxarea fiecarei mize ar putea reduce semnificativ atractivitatea jocurilor operate legal. În opinia sa, o parte dintre jucatori ar putea renunta, iar altii s-ar putea orienta catre platforme din afara tarii sau catre piata neautorizata.
Într-un asemenea scenariu, avertizeaza expertul, statul risca sa piarda o parte din controlul asupra pietei, iar efectul asupra veniturilor bugetare ar putea fi mai modest decât cel anticipat sau chiar negativ în cazul unei scaderi puternice a rulajului.
Analiza lui Stas Madan porneste astfel de la ideea ca, atunci când este evaluata dimensiunea pietei jocurilor de noroc, rulajul total nu trebuie confundat cu suma efectiv scoasa din buzunar de jucatori sau cu pierderile acestora. În opinia sa, aceasta diferenta este esentiala si pentru evaluarea corecta a eventualelor modificari de impozitare.