Majorarea ratei de baza a Bancii Nationale a Moldovei pâna la 7,5% nu a dus, deocamdata, la scumpirea creditelor pentru populatie si companii, iar cel mai rapid efect se resimte în costurile de împrumut ale Guvernului. Concluzia apartine expertului economic Veaceslav Ionita, care a analizat, în editia din 14 august 2026 a emisiunii „Analize economice”, cauzele si efectele deciziilor de politica monetara ale BNM.
Economistul remarca o situatie mai putin obisnuita: rata de baza este majorata într-o perioada în care inflatia da semne de temperare. În opinia sa, presiunile asupra preturilor provin în principal din exterior, inclusiv din costurile resurselor energetice, produselor petroliere, fertilizantilor si materialelor de constructii.
În acelasi timp, ieftinirea sezoniera a produselor alimentare si scaderea preturilor la materia prima agricola trag inflatia în sens opus.
„În acest an avem o situatie mai putin traditionala: inflatia se duce în jos, iar rata de baza se duce în sus”, afirma Veaceslav Ionita.
Potrivit analizei, modificarea ratei de baza se vede mai repede în dobânzile oferite pentru depozite. Rata medie a acestora a urcat la circa 5,3%, ceea ce face economisirea mai atractiva.
În cazul creditelor însa, efectul este mult mai slab. Ionita arata ca, în pofida majorarii ratei BNM, dobânzile la unele categorii de împrumuturi au continuat chiar sa scada.
Pe segmentul ipotecar, volumul creditelor noi a ajuns într-o luna la circa 1,1 miliarde de lei, în timp ce dobânzile s-au mentinut în jurul valorii de 8%. Si creditarea de consum continua sa creasca, volumul împrumuturilor acordate ajungând la aproximativ 1,38 miliarde de lei.
Expertul sustine ca actuala majorare este prea mica pentru a modifica semnificativ comportamentul populatiei, spre deosebire de situatia din 2022, când cresterea puternica a ratei de baza s-a transmis mult mai vizibil în costul creditelor.
O evolutie similara este observata în cazul companiilor. Dobânzile la creditele acordate persoanelor juridice nu au crescut semnificativ, iar cererea mai redusa de finantare este explicata de economist prin alti factori economici, nu prin politica monetara.
Cel mai direct efect al majorarii ratei de baza se vede, potrivit lui Ionita, la valorile mobiliare de stat, ale caror randamente reactioneaza rapid la deciziile BNM.
Guvernul se împrumuta în prezent în mare parte pe termene scurte, în special prin valori mobiliare cu maturitati de 182 si 364 de zile. În prima jumatate a anului, statul a contractat împrumuturi de peste 30 de miliarde de lei, iar peste 80% din suma ar fi fost utilizata pentru refinantarea datoriilor anterioare.
Potrivit estimarilor lui Veaceslav Ionita, cresterea costului împrumuturilor ar putea însemna pentru Guvern cheltuieli suplimentare cu dobânzile de 15–20 de milioane de lei lunar.
Daca actualele conditii se vor mentine, economistul estimeaza ca pâna la sfârsitul anului statul ar putea achita cu circa 300 de milioane de lei mai mult pentru dobânzi fata de nivelul costurilor de finantare de la începutul anului.
Ionita concluzioneaza ca, pâna în prezent, majorarea ratei de baza nu a descurajat creditarea populatiei, în timp ce efectul cel mai vizibil si imediat este scumpirea finantarii pentru stat.