Businessul, administrarea si dreptul ramân printre cele mai populare directii de studii pentru tinerii din Republica Moldova, însa combinarea unui job cu educatia este înca putin raspândita. Doar 6,5% dintre tinerii care muncesc urmeaza concomitent si o forma de educatie formala, arata datele publicate de Biroul National de Statistica privind situatia tinerilor în anul 2025.
Datele arata ca orientarea spre domenii legate de business este puternica înca din învatamântul profesional. În institutiile de învatamânt profesional tehnic postsecundar, 23,7% dintre elevi studiau business, administrare si drept, una dintre cele mai mari ponderi înregistrate între domeniile de formare.
Aceeasi tendinta se pastreaza si la absolvire. În 2025, 22,8% dintre absolventii învatamântului profesional tehnic postsecundar au fost pregatiti în domeniul businessului, administrarii si dreptului.
La nivel universitar, diferenta este si mai pronuntata. Din cei 13,8 mii de absolventi ai învatamântului superior din 2025, 45,2% au absolvit programe din domeniul business, administrare si drept. Urmatoarele domenii au fost educatia, cu 15%, si ingineria, tehnologiile de prelucrare, arhitectura si constructiile, cu 8%.
Pe piata muncii, însa, situatia tinerilor ramâne mixta. În 2025, 37,7% dintre persoanele cu vârste între 15 si 34 de ani erau ocupate, ceea ce înseamna aproximativ 188,4 mii de persoane. Alte 2,4% erau somere, iar aproape 60% se aflau în afara fortei de munca, categorie în care intra inclusiv elevii si studentii.
Majoritatea tinerilor care lucreaza prefera un loc de munca salariat. 86,1% sunt angajati, iar 13,9% desfasoara activitati pe cont propriu sau alte forme de munca nesalariala. În acelasi timp, doar 6,5% dintre cei care muncesc reusesc sa combine jobul cu studiile.
O alta problema este munca informala. Aproape fiecare al cincilea tânar care lucreaza, respectiv 18,7%, are un loc de munca informal, iar în cazul salariatilor, 5,8% lucreaza fara contract individual de munca. Fenomenul este mai raspândit în rândul barbatilor tineri: 7,8% dintre salariati lucreaza fara contract, comparativ cu 3,6% dintre femei.
Si veniturile cântaresc în deciziile privind cariera. 7,8% dintre tinerii care muncesc spun ca ar vrea sa-si schimbe situatia profesionala, principalul motiv indicat fiind nivelul nesatisfacator al veniturilor sau al remunerarii.
Rata somajului în rândul tinerilor ramâne, de asemenea, peste media nationala. Pentru categoria de 15–24 de ani aceasta a fost de 7,4%, pentru cei de 15–29 de ani – 7%, iar pentru grupa de 15–34 de ani – 5,9%. Prin comparatie, rata somajului la nivelul întregii tari a fost de 3,8%.
Datele BNS mai arata o particularitate: rata somajului este usor mai mare chiar în rândul tinerilor cu studii superioare. În 2025, aceasta a fost de 6,2% pentru tinerii cu studii superioare, comparativ cu 5,9% pentru cei cu nivel mediu de instruire si 5,3% pentru cei cu un nivel scazut.