Un salariu brut de aproximativ 15.600 de lei ajunge sa coste angajatorul peste 19.300 de lei pe luna, în timp ce angajatul primeste efectiv putin peste 13.200 de lei. Diferenta dintre cele doua sume este formata din impozite, contributii sociale si prime de asigurare medicala, arata economistul Marin Gospodarenco, într-o analiza realizata în baza celor mai recente date ale Biroului National de Statistica.
BNS a publicat rezultatele cercetarii anuale privind câstigurile salariale si costul fortei de munca pentru anul 2025, care include de aceasta data întreprinderile cu unul si mai multi salariati.
Potrivit datelor, câstigul salarial mediu lunar brut a constituit 15.594,5 lei, în crestere cu 11,5% fata de anul precedent. Ajustata însa la inflatie, cresterea reala a salariilor a fost de numai 3,4%.
Cu alte cuvinte, salariile au crescut în cifre, însa puterea de cumparare a avansat într-un ritm mult mai modest.
Analiza lui Gospodarenco arata ca, pentru nivelul salarial mediu, costul total suportat de angajator ajunge la 19.356,3 lei pe luna, în timp ce salariatului îi ramân 13.226,8 lei.
Diferenta este de aproximativ 6.130 de lei lunar. Aici intra impozitul pe venit, primele de asigurare medicala si contributiile sociale achitate în legatura cu salariul.
În total, aceste plati reprezinta 30,4% din costul muncii, cu 0,1 puncte procentuale mai mult decât în 2024, potrivit calculelor prezentate de economist.
Datele mai arata si diferente considerabile între sectoarele economiei. Cele mai mari salarii medii au fost înregistrate în informatii si comunicatii – 39.378,6 lei brut pe luna, în timp ce în agricultura media a fost de 10.168,8 lei. Diferenta dintre cele doua sectoare se apropie astfel de patru ori.
Si regiunea în care lucrezi conteaza. În municipiul Chisinau, salariul mediu a fost de 18.707,8 lei, cu aproximativ 20% peste media nationala. Capitala concentreaza totodata 51,7% din numarul total al salariatilor inclusi în statistica.
În toate celelalte unitati administrativ-teritoriale salariile s-au situat sub media nationala. La Briceni, de exemplu, nivelul a fost cu 30,9% mai mic decât media pe tara.
Pe piata muncii, numarul salariatilor a crescut cu 3% în 2025, pâna la 763,2 mii de persoane la sfârsitul anului. Cele mai mari cresteri au fost în constructii, unde efectivul a avansat cu 19,6%, si în sectorul de cazare si alimentatie publica, cu 15%.
În acelasi timp, industria prelucratoare a pierdut 3,5% din salariati, iar sectorul informatiilor si comunicatiilor – 1,1%.
Marin Gospodarenco atrage atentia ca aceasta evolutie merita urmarita si în 2026, deoarece locurile de munca se extind mai ales în sectoare orientate spre cererea interna, în timp ce unele domenii care genereaza exporturi de bunuri si servicii au înregistrat reduceri de personal.
Ramâne vizibil si decalajul salarial dintre femei si barbati. În 2025, salariul mediu al femeilor a fost de 14.360 de lei, iar al barbatilor de 16.975 de lei, ceea ce înseamna o diferenta de 15,4%. În unele domenii, inclusiv IT si sectorul financiar, decalajul depaseste 36%.
În opinia economistului, cresterea durabila a salariilor depinde în primul rând de capacitatea economiei de a produce mai mult si de a genera activitati cu valoare adaugata mai mare, nu doar de majorarea nominala a remuneratiilor.