Republica Moldova marcheaza 35 de ani de independenta cu peste 4 milioane de cetateni, însa o parte importanta dintre acestia locuieste în strainatate, iar economia înca nu a revenit integral la nivelul din 1991.
Datele au fost prezentate de Veaceslav Ionita, expert în politici economice la IDIS „Viitorul”, în cadrul analizei „Moldova la 35 de ani de la proclamarea Independentei”.
La începutul trimestrului al treilea din 2026, Republica Moldova avea aproape 4 milioane 46 de mii de cetateni cu acte în regula. Dintre acestia, aproximativ 3 milioane 686 de mii erau înregistrati pe malul drept al Nistrului, iar aproape 360 de mii – în regiunea transnistreana. Alti circa 85 de mii de locuitori ai regiunii nu detin deocamdata cetatenia Republicii Moldova.
Numarul persoanelor din regiunea transnistreana fara cetatenie moldoveneasca s-a redus considerabil în ultimul deceniu. Daca în urma cu zece ani erau aproximativ 224 de mii, în prezent numarul acestora este estimat la 85 de mii. Veaceslav Ionita leaga aceasta evolutie de aprofundarea relatiilor economice cu Uniunea Europeana si de interesul tot mai mare al locuitorilor din stânga Nistrului pentru obtinerea cetateniei moldovenesti.
Numarul cetatenilor nu trebuie însa confundat cu populatia care locuieste efectiv în tara. Din cei aproximativ 3 milioane 686 de mii de cetateni înregistrati pe malul drept, doar circa 2 milioane 343 de mii se afla în Republica Moldova. Aproximativ 1 milion 340 de mii locuiesc peste hotare.
Economistul considera ca nici aceste date nu surprind integral amploarea diasporei si numarul copiilor nascuti în familii de moldoveni din strainatate. Potrivit estimarilor sale, numarul real al cetatenilor Republicii Moldova ar putea ajunge la aproximativ 4 milioane 133 de mii.
O alta schimbare majora este reducerea fortei de munca. În 1991, pe malul drept al Nistrului lucrau aproximativ 1,5 milioane de persoane, iar numarul pensionarilor era de circa 582 de mii. În 2026, numarul salariatilor este estimat la aproape 650 de mii, iar cel al pensionarilor – la aproximativ 530 de mii.
Astfel, raportul s-a redus de la 2,68 de lucratori pentru un pensionar în 1991 la numai 1,23 în prezent. Scaderea arata presiunea tot mai mare exercitata asupra sistemului public de pensii, în conditiile în care baza de contribuabili s-a restrâns puternic.
Pensia medie este estimata sa ajunga în 2026 la 4.662 de lei, fata de 4.204 lei în 2025. Recuperarea puterii de cumparare a fost însa lenta. Pensiile au depasit nivelul real din 1991 abia în 2023, iar pentru 2026 sunt estimate la aproximativ 120% din valoarea reala înregistrata la începutul perioadei de independenta.
Produsul Intern Brut al Republicii Moldova ar urma sa depaseasca în 2026 valoarea de 377 de miliarde de lei, în crestere cu cel putin 2,2%. Dupa declinul economic din 2022 si trei ani de stagnare, PIB-ul ar urma sa depaseasca abia în acest an nivelul din 2021.
Comparat însa cu anul 1991, PIB-ul din 2026 va reprezenta aproximativ 95,1%. În ultimul deceniu, economia Republicii Moldova a avansat în medie cu doar 1,7% pe an.
O recuperare incompleta se observa si în industrie. Productia industriala este estimata la 103 miliarde de lei în 2026, fata de 95 de miliarde de lei în anul precedent. Desi sectorul a revenit pe crestere în 2025 si 2026, dupa scaderile din perioada 2022–2024, productia industriala reprezinta doar 82,8% din nivelul anului 1991.
Veaceslav Ionita descrie evolutia Republicii Moldova din ultimii 35 de ani drept una contradictorie: tara are conditii de trai si infrastructura mai bune, dar se confrunta cu reducerea populatiei active, presiuni asupra sistemului de pensii si o recuperare economica înca incompleta.
„Conditiile de viata, bunastarea si infrastructura de astazi sunt cu mult mai bune fata de acum 35 de ani”, a conchis economistul.