Categorie: Interntional

Pe masura ce Europa încearca sa restabileasca încrederea în finantele Spaniei si moneda euro, Germania are alt motiv de îngrijorare: sanatatea propriilor sale banci, scrie manager.ro.

Creditorii germani prezinta cea mai mare expunere în fata datoriilor din Europa si Spania, în principal, în valoare de 139,9 miliarde dolari, din care 45,9 miliarde dolari reprezinta expunerea pe banci, releva un raport realizat de Bank for International Settlements.

Tarile europene au fost de acord sa ofere Spaniei un bailout de 100 miliarde euro pentru revigorarea bancilor sale, dar problemele au ramas la fel de pregnante. Vineri, Madridul va prezenta rezultatele testelor de stres administrate bancilor sale.

Bancile germane au renuntat la parti din datoria guvernului spaniol, dar ramân principalele investitoare în institutiile financiare, în imobiliare si în alte afaceri, afectate de criza.

„Expunerea bancilor germane mari în fata economiilor tarilor datornice din Zona Euro, cu precadere Italia si Spania, alaturi de capacitatea limitata de absorbtie si câstigurile structurale modeste, le-au transformat în elemente vulnerabile în fata crizei”, se arata în raportul Moody’s.

Landesbank Baden-Wurttemberg, LBBW, înregistreaza o expunere la datoria Spaniei de 5,2 miliarde euro (luna iunie). BayernLB a raportat o expunere de 4,9 miliarde euro pâna la finele anului, iar NordLB înregistreaza o expunere de 3,6 miliarde euro.

BayernLB a anuntat ca si-a redus expunerea la 1,7 miliarde euro. Cea mai mare banca din Germania, Deutsche Bank AG, prezinta o expunere uriasa în fata datoriilor spaniole, de 29,7 miliarde euro.

Commerzbank AG, a doua cea mai mare banca din Germania, ca valoare de piata, înregistreaza o expunere de 13,5 miliarde euro, din care 4,3 miliarde euro în sectorul financiar si 3,9 miliarde euro în cel imobiliar. Commerzbank a fost rascumparata de guvern, dupa colapsul Lehman Brothers; în consecinta, statul german detine 25% din banca.

Guvernul britanic a anuntat ca va aloca un miliard de lire sterline (aproximativ 1,2 miliarde de euro) pentru crearea unei noi banci de stat care sa ajute întreprinderile sa se finanteze, scrie hotnews.ro cu referire la AFP.

Aceasta banca ar trebui sa permita întreprinderilor mici si mijlocii, care în prezent se confrunta cu o „înghetare” a creditarii si cu recesiunea economica, sa aiba acces la un total de 10 miliarde de lire (12 miliarde de euro), a declarat ministrul britanic al Comertului, liberal-democratul Vince Cable (foto).

„Avem nevoie de o banca pentru întreprinderi si cu un bilant solid, cu obligatia de a furniza rapid noi credite. Alaturi de sectorul privat, aceasta banca va încuraja piata sa crediteze industria, exportatorii si întreprinderile în crestere, care au atâta nevoie”, a spus Cable la conferinta partidului sau, la Brighton, pe coasta de sud a Angliei.

Banii investititi de stat vor proveni din bugetele existente si nu vor necesita o noua crestere a îndatorarii.

Guvernul si-a prezentat deja proiectul destinat ajutorarii întreprinderilor însa nu a finalizat structura detaliata a acestei banci.

Autoritatea de supraveghere financiara din Ungaria a amendat Raiffeisen Bank pentru practicarea unor comisioane ilegale la conversia creditelor în valuta, obligând banca sa returneze banii clientilor, scrie conso.ro.

Raiffeisen trebuie sa înapoieze 290 milioane forinti (1,02 milioane euro) încasati sub forma comisioanelor de conversie la credite de la peste 26.000 de clienti.

Conform legislatiei maghiare, aceste comisioane sunt interzise la creditele pentru locuinte.

Totodata, PSZAF (supraveghetorul financiar din Ungaria) a amendat banca cu 80 milioane de forinti (280.000 euro) pentru practicarea acestor comisioane si înca 1 milion de forinti (3.500 euro) pentru majorarea nejustificata a comisionului de rambursare anticipata la unele credite pentru locuinte.

Un fost director de la banca britanica Lloyds Banking Group a primit o pedeapsa de doi ani si jumatate de închisoare pentru ca a sustras 2,4 milioane lire sterline prin introducerea de chitante false în cheltuielile bancii, bani pe care i-a împartit familiei si prietenilor.

Jessica Harper, fost director al departamentului de securitate digitala si frauda bancara la Lloyds, a pledat „vinovat” în fata acuzatiilor ca a introdus în perioada 2007-2011 în registrele contabile ale bancii chitante false pentru a „spala” sumele sustrase, anunta money.ro cu referire la Bloomberg.

Ea a fost condamnata la 2 ani si jumatate cu executare, pedeapsa maxima posibila fiind de 5 ani de închisoare. 

Banii au fost utilizati partial de Harper pentru a ajuta membri ai familiei si prieteni sa-si cumpere locuinte.

Cazul reprezinta o noua pata pe reputatia de centru financiar global al Londrei, erodata sever în acest an de scandalul privind manipularea dobânzilor. Mai mult, Lloyds a primit ajutoare substantiale de la statul britanic, nevoit sa salveze banca de la colaps în timpul crizei financiare mondiale din 2008-2009.

Harper a restituit 709.000 lire din banii furati, însa procurorii considera ca recuperarea întregii sume nu este posibila. Ea câstiga la Lloyds 60.000 de lire pe an.

Bank of America va concedia 16.000 de angajati pâna la sfârsitul anului, accelerând un program de reducere a cheltuielilor, astfel ca institutia de credit va pierde „titlul” de cel mai mare angajator din sistemul financiar american, urmând sa aiba în decembrie 260.000 de salariati, scrie Ziarul Financiar cu referire la wsj.com.

Potrivit unui document care circula în conducerea bancii, reducerile de personal au început deja, fiind esalonate pe parcursul ultimului semestru din acest an, si au scopul de a eficientiza operatiunile.

Programul are ca obiective reducerea riscurilor, cresterea veniturilor generate prin baza actuala de clienti si utilizarea operatiunilor de investment banking preluate în 2008 prin fuziunea cu Merrill Lynch pentru a deveni unul dintre cei mai mari consilieri pentru investitii la nivel mondial.

La nivelul serviciilor bancare comerciale, Bank of America vrea sa reduca numarul de sucursale si sa restrânga operatiunile de credite ipotecare, potrivit documentului.

Astfel, la sfârsitul acestui an banca ar avea 260.000 de angajati, cel mai redus personal din 2008, si ar fi depasita în topul angajatorilor din sistemul bancar american de JPMorgan Chase, Citigroup si Wells Fargo, noteaza wsj.com.

Bank of America este a doua mare banca din SUA dupa active, fiind depasita anul trecut de JPMorgan Chase.

Directorul general al institutiei de credit, Brian Moynihan, care a preluat conducerea bancii în 2010, a încercat sa eficientizeze operatiunile si a renuntat la mai multe active neesentiale, printre care s-au numarat divizii internationale de carduri de credit, detineri în zona fondurilor de capital privat, o divizie de asigurari si participatii la mai multe banci straine.

Astfel, activele Bank of America au scazut cu 7%, la 2.160 miliarde de dolari. Actiunile bancii au crescut în acest an cu 69%, dar au scazut cu 37% pe ansamblul mandatului lui Moynihan.

Concedierile planificate pentru a doua jumatate a acestui an ar aduce numarul total de locuri de munca „taiate” de Moynihan la aproximativ 30.000. Bank of America nu este singura mare institutie financiara americana care efectueaza concedieri masive, însa efectueaza cele mai „ambitioase” taieri.

Rusia a încasat aproape 5,3 miliarde de dolari vânzând 7,58% din capitalul Sberbank, o oferta de privatizare partiala care s-a bucurat de un mare succes în rândul investitorilor internationali si rusi, sedusi de proiectele de expansiune ale acestei banci semipublice rusesti, scrie hotnews.ro cu referire la AFP.

„Este una dintre tranzactiile cele mai profitabile din ultimul deceniu„, a afirmat presedintele Vladimir Putin, citat de agentiile rusesti, care a precizat ca în urma operatiunii s-au încasat în total 5,28 miliarde de dolari.

Vânzând aceasta cota de 7,58%, Banca Centrala a Rusiei (BCR) si-a redus cota de participare în Sberbank, cea mai mare banca comerciala ruseasca în termeni de depozite, la 50% plus un vot.

Alexei Uliukaiev, vicepresedinte al BCR, a calificat acest eveniment drept „remarcabil”, apreciind ca demonstreaza „interesul enorm al investitorilor pentru Sberbank si in general pentru sectorul bancar din Rusia”.

De altfel, „volumul de capital ridicat, de 160 de miliarde de ruble, are o importanta si pe plan macroeconomic”, în masura în care va umple vistieria statului, a subliniat acesta.

„Este vorba despre cea mai importanta tranzactie din istoria pietelor emergente„, a declarat la rândul sau Gherman Gref, presedintele Sberbank. El a precizat ca investitorii provin din Europa continentala, din Marea Britanie, din Asia, din tarile arabe si din Rusia.

Sberbank, creata în 1990, este un actor major în Rusia, unde detine aproape jumatate din economiile populatiei si ofera aproximativ o treime din credite. Banca a derulat în ultimele luni o politica de expansiune în toate directiile si conducerea sa si-a anuntat intentia de a o face una dintre principalele banci mondiale.

Banca Nationala a României a lansat recent editia din acest an a Raportului asupra stabilitatii financiare, unde face o radiografie foarte precisa si completa asupra sistemului bancar românesc actual, scrie capital.ro.

Ce anume trebuie retinut:

– cota de piata a bancilor cu capital majoritar strain a scazut;

– pentru prima data în ultimii ani, cota de piata a bancilor cu capital românesc a depasit-o pe cea a bancilor cu capital grecesc;

– daca în tot anul trecut au plecat din sistemul bancar sub 1.000 de angajati, în primele 6 luni ale lui 2012 au parasit sistemul nu mai putin de 3.700 de angajati;

– cele mai mari 5 banci din România au devenit si mai puternice: mai mult de jumatate din activele totale ale sistemului bancar sunt concentrate în aceste 5 banci;

– doar bulgarii si grecii au rata de credite neperformante mai ridicata decât românii;

În sistemul bancar românesc activeaza 40 de banci, dintre care: 26 cu capital majoritar privat strain, 4 cu capital majoritar privat autohton, 2 banci cu capital integral sau majoritar de stat, 8 sucursale ale bancilor straine; acestora li se adauga si o organizatie cooperatista de credit.

Cota de piata din punct de vedere al activelor a bancilor cu capital majoritar strain a continuat trendul descendent din 2011, atingând valoarea de 81,2 la suta la finele primului semestru din 2012. Reducerea cotei de piata s-a datorat, în principal, vânzarilor de active imobilizate si neperformante în contextul restructurarilor bilantiere.

Bancile cu capital majoritar austriac detin, similar anilor precedenti, cea mai mare cota de piata (38 la suta în iunie 2012).

Tendinta de reducere a cheltuielilor cu reteaua teritoriala si numarul de salariati, manifestata în perioada 2009-2011, a fost semnalata si în prima jumatate a anului 2012, însa cu un ritm mult mai intens. Reteaua teritoriala s-a redus cu 130 de unitati în 2011 si 352 de unitati în primele 6 luni ale anului curent.

Numarul de salariati din sistemul bancar a scazut cu 980 în 2011 si, respectiv, cu 3.700 în primul semestru din 2012.

În anul 2010, din sistemul bancar românesc plecasera 1.145 de angajati, conform Raportului de Stabilitate de anul trecut, iar în 2009 bancile românesti dadusera afara 2068 de persoane.

Dezastrul creditelor neperformante

Tabelul de mai jos arata ca România se afla în topul statelor europene cu cele mai mari rate ale creditelor neperformante.

Creditele neperformante, riscul dominant la adresa stabilitatii financiare, au continuat sa creasca atât ca volum, cât si ca rata (de la 14,3 la suta în decembrie 2011 la 16,8 la suta în iunie 2012), dar într-un ritm sensibil mai redus fata de anii precedenti (în anul 2011 cresterea a fost de 2,5 puncte procentuale, comparativ cu 4 puncte procentuale în 2010 si 5 puncte procentuale în anul 2009).

Ce înseamna rata creditelor neperformante?

Rata creditelor neperformante ia în considerare creditele si dobânzile restante de peste 90 de zile si/sau cele în cazul carora au fost initiate proceduri judiciare fata de operatiune ori fata de debitor (identificate în reglementarile nationale ca fiind categoria „Pierdere 2”) ca proportie în total credite si dobânzi clasificate.

Definitia mentionata a „ratei creditelor neperformante” este conforma cu recomandarile Ghidului de compilare a indicatorilor de stabilitate financiara, elaborat de Fondul Monetar International, fiind si cea mai utilizata pe plan international.

China Construction Bank (CCB), a doua banca a Chinei ca importanta, dispune de aproape 16 miliarde de euro pentru realizarea unei achizitii în sectorul bancar european, a anuntat în cursul acestei dimineti, presedintele CCB, Wang Hongzhang.

„O serie de banci din Europa sunt de vânzare. Suntem în cautarea unei activ bun”, a precizat responsabilul chinez.

Potrivit spuselor sale, institutia pe care o conduce ar putea prelua fie o banca în totalitatea ei, fie o participatie de 30% – 50%, scrie Income Magazine.

Oricum, o tranzactie de asemenea amploare va reprezenta, în cazul în care va fi dusa la bun sfârsit, cea mai mare achizitie realizata vreodata de o banca din China în strainatate.

Hangzhang a refuzat sa dea detalii referitoare la bancile europene avute în vedere, multumindu-se sa arate ca tarile care prezinta cel mai mare interes pentru China Construction Bank sunt Marea Britanie, Germania si Franta.

Mai multe banci americane, printre care JP Morgan si Bank of America, sunt vizate de o investigatie angajata în Statele Unite în implicarea lor în operatiuni de spalare a banilor. Circuite care, ar putea finanta traficul de droguri sau activitati teroriste, scrie Income Magazine cu referire la The New York Times.

„Autoritatile federale si locale ancheteaza câteva dintre marile banci americane, care ar fi putut esua în supravegherea transferurilor de bani lichizi, un esec de care ar fi putut profita traficantii de droguri si teroristii pentru a spala bani murdari”, scrie cotidianul mentionat.

Potrivit publicatiei, care citeaza mai multe surse anonime, este vorba de „cea mai ampla operatiune anti-spalare de bani” lansata în SUA în ultimul deceniu.

Autoritatile nu si-au încheiat investigatiile, dar sunt „foarte aproape” de deschiderea unor actiuni împotriva JP Morgan si examineaza trecutul altor giganti ai sectorului, precum Bank of America. Contactate, cele doua banci au refuzat orice comentarii.

New York Times aminteste ca JP Morgan s-a mai aflat în atentia organelor americane de reglementare în 2011, îngrijorate de o posibila frânare a regimului de sanctiunile economice impuse Cubei si Iranului de SUA.

Presedintele Traian Basescu a reconfirmat mentinerea tintei de adoptare a monedei euro pentru 2015, deoarece nu exista motive de întârziere iar sansa nu trebuie pierduta. De asemenea, Basescu îsi doreste ca si bancile din România sa fie incluse în Uniunea bancara, sub umbrela UE, scrie conso.ro.

Înaintea vizitei de lucru pe care o desfasoara la Bruxelles, presedintele Traian Basescu a tinut o conferinta de presa în care a punctat cateva din liniile de discutii pe care le va avea cu oficialii europeni. Printre cele mai importante se numara si aspecte economice, precum aderarea României la euro, dar si includerea bancilor din România în Uniunea bancara.

Basescu se va întâlni cu presedintele Consiliului European, Herman van Rompuy, cu presedintele Comisiei Europene, Manuel Barroso, si cu comisarul pentru justitie, Viviane Reding. 

Dupa 2015 s-ar putea sa fie prea târziu pentru euro

Aderarea României la zona euro ramâne un obiectiv clar stabilit pentru anul 2015, chiar în conditiile în care România a fost afectata puternic de criza economica si, recent, si de una politica.

“În acest moment nu avem nici un motiv sa modificam tinta de aderare la zona euro, adica 2015”, a declarat presedintele Basescu.

“Este foarte bine ca acest tren, când trece, sa ne urcam de la început în el, pentru ca exista riscul de a nu îndeplini criteriile […] Exista riscul ca trenul sa treaca si sa nu mai revina prin gara”, a spus Basescu.

Decizia de a mentine tinta pentru anul 2015 vine în contextul în care Bulgaria a amânat pe termen nedefinit adoptarea monedei unice, iar alte state din UE, precum Ungaria si tarile baltice, au luat în considerare politici similare.

Uniunea bancara ar impune reglementari mai stricte pentru banci

Înaintea vizitei la Bruxelles, presedintele Basescu a aratat ca un alt punct pe agenda de discutii va fi Uniunea bancara, cea mai recenta propunere la nivel european.

“România, având o piata dominata de banci din zona euro, cam 85% din banci sunt în zona euro, pentru noi este un avantaj, chiar daca este un avantaj indirect”, a precizat Basescu.

În prezent ideea de uniune bancara si mai exact, de supraveghere centralizata la nivel european, se axeaza în special pe bancile prezente în statele care au adoptata deja moneda euro. Astfel, daca bancile din România nu vor fi incluse în aceasta uniune, reglementarile europene nu vor fi aplicate la nivel local, decât partial, prin transmisia anumitor mecanisme sau coduri de bune practici catre filialele din România. Impactul va fi însa unul mult mai mic. 

“La fel cum am avut o pozitie în care am solicitat ca Tratatul fiscal sa fie liber la aderare si pentru statele din zona non-euro, si am obtinut acest lucru, la fel si conditiile, criteriile de realizare a uniunii bancare trebuie sa fie deschise si statelor nemembre ale zonei euro”, a precizat Basescu.