Categorie: Interntional

Bank of America a luat în calcul sa trimita bani cu camioanele în Grecia, în cazul iesirii tarii din zona euro, astfel încât clientii bancii sa îsi poata plati în continuare angajatii si furnizorii, în eventualitatea unui deficit de lichiditati, anunta Ziarul Financiar cu referire la New York Times.

În timp ce Grecia încearca cu disperare sa evite intrarea în incapacitate de plata a datoriilor, companiile americane, între care si Bank of America, se pregatesc pentru ceea ce în trecut era considerat de neconceput, si anume ca statul elen va fi nevoit în curând sa paraseasca zona euro.

Nimeni nu stie cât de mare ar fi unda de soc provocata de un exit al Greciei, dar marile banci americane si firmele de consultanta au facut recomandari clientilor astfel încât sa fie pregatiti pentru un astfel de scenariu.

JP Morgan nu a dorit sa îsi asume vre-un risc si a creat noi conturi pentru câtiva mari clienti americani, rezervate pentru drahme sau oricare alta moneda ar succeda euro în alte tari.

Grupul auto Ford si-a configurat sistemele IT astfel încât acestea sa poata efectua imediat operatiuni în noua moneda elena.

Aceste pregatiri contrasteaza cu asigurarile venite din partea politicinilor europeni, potrivit carora criza poate fi tinuta sub control, iar uniunea monetara va rezista. Liderii Bancii Centrale Europene (BCE) vor discuta joi noi masuri care sa reduca presiunile asupra tarilor europene îndatorate.

Bancile centrale, ca si Ministerul german de Finante, au analizat la rândul lor implicatiile unei iesiri a Greciei din zona euro, dar au fost secretoase în privinta planurilor.

Unele corporatii încep însa sa recunoasca faptul sa sunt pregatite daca Grecia sau alta tara vor renunta la euro. Între companiile europene care au confirmat ca se pregatesc pentru un exit al Spaniei se numara Iberia Airlines si British Airlines.

„Analizam mai multe scenarii, inclusiv unul în care una sau mai multe tari decid sa treaca la alta moneda”, a declarat Roger Griffith, director de risc la MasterCard.

Compania Visa a confirmat la rândul ei într-un comunicat ca are capacitatea sa asigure „o tranzitie lina la o noua moneda, cu probleme minime pentru clienti”.

Legislatia Uniunii Europene limiteaza bonusurile în cash ale bancherilor la 25% din salariu, dar nu stabileste restrictii pentru bonusurile în actiuni. Germania face presiuni ca si aceste stimulente sa fie limitate, scrie conso.ro.

Majoritatea bancilor acorda în prezent bonusuri majore în actiuni, profitând de absenta unor restrictii în aceasta zona.

La 1 ianurie 2013, urmeaza sa intre în vigoare noul acord de capital Basel III, iar Germania doreste ca, o data cu el, sa fie introduse si limite mai stricte în privinta bonusurilor acordate bancherilor.

Sumele exagerate platite în trecut managerilor au slabit încrederea investitorilor în bancile europene, astfel ca este necesara impunerea unor restrictii, în opinia Germaniei.

Principalul oponent este însa Marea Britanie, unde bancile au dobândit o influenta semnificativa în viata politica.

Ultima propunere înaintata de ministrul german de finante este ca bonusurile totale  – în cash si în actiuni – sa fie aprobate prin votul actionarilor, daca depasesc salariul fix.

Bancherul Nicolae Danila este fost presedinte executiv al BCR, în prezent membru în Consiliul de Administratie al BNR.

În momentul privatizarii Danila era, potrivit unor surse de pe piata, cel mai mare actionar individual al BCR, în urma tranzactiei prin care statul vânduse în 2004 un pachet de 8% din actiuni catre Asociatia Salariatilor din BCR, scrie capital.ro.

Conform ultimei sale declaratii de avere, Danila are un cont în euro la Banca Transilvania în valoare de 4,4 milioane de euro plus înca alte trei conturi de 625.000 de euro respectiv doua de câte 200.000 de euro.

Cel mai mare cont în lei al lui Danila este administrat de BCR si are o valoare totala de peste 17 milioane de lei. În afara de acestia, mai exista conturi si fonduri de investitii în valoare aproximativa de 7 milioane de lei.

Mai mult, bancherul detine actiuni la Erste Banck Group în valoare de 2,3 milioane de euro, obligatiuni emise de Ministerul român de Finante în valoare de 4,1 milioane de euro.

Portofoliul sau de actiuni este în descrestere, întrucât la declaratia anterioara, valoarea actiunilor de la Erste era de peste 5,6 milioane de euro.

Banca centrala a Elvetiei acumuleaza cu o viteza record rezerve de bani cash, ajunse în iunie la 365 miliarde franci elvetieni (peste 300 miliarde euro), pe fondul interventiilor în piata pentru a impune un curs de schimb de 1,2 franci/euro, iar criza limiteaza semnificativ variantele de investitii. scrie Ziarul Financiar.

Presedintele Bancii Nationale a Elvetiei (SNB), Thomas Jordan, cauta optiuni pentru utilizarea rezervelor de franci si de valuta prin investitii sigure, devenite extrem de rare si scumpe odata cu escaladarea crizei datoriilor de stat din zona euro, potrivit unei analize Bloomberg.

„SNB are aceeasi problema ca multe fonduri de administrare a activelor. Activele sigure au devenit foarte scumpe. Deci, pentru moment, prefera banii cash, si nu investitiile”, comenteaza pentru Bloomberg ursina Kubli, economist la Bank Sarasin, Zurich.

Criza datoriilor de stat împinge în jos randamentele celor mai putin riscante obligatiuni, precum titlurile de stat germane, astfel ca banca centrala a Elvetiei tine rezervele în cash. Detinerile de moneda ale institutiei au crescut cu 50% în perioada martie-iunie, la 365 miliarde franci elvetieni, echivalentul a peste 300 miliarde euro sau 380 miliarde de dolari. Din suma adaugata în cele patru luni analizate, 72% reprezinta depozite cash la alte banci centrale, Fondul Monetar International si Banca Reglementelor Internationale.

SNB a introdus, din luna septembrie a anului trecut, un plafon de 1,2 franci pentru un euro, dupa ce moneda elvetiana s-a apreciat puternic fata de moneda unica europeana pe fondul crizei datoriilor de stat, unii analisti estimând în 2011 ca cele doua valute aveau sa ajunga inevitabil la paritate. În perioada aprilie-septembrie 2011, francul s-a apreciat cu 17% fata de euro. Din moment ce aproximativ jumatate din Produsul Intern Brut (PIB) al Elvetiei provine din industrii de export, competitivitatea economica a tarii ar fi grav afectata de aprecierea necontrolata a monedei.

Rezervele de valuta ale SNB sunt echivalente cu aproximativ 60% din PIB-ul Elvetiei, pe datele de la sfârsitul celui de-al doilea trimestru din acest an. Circa 60% din rezerve sunt denominate în euro, de la 51% la sfârsitul primului trimestru, reflectând interventiile în piata pentru mentinerea plafonului cursului de schimb.

Pentru a-si diversifica portofoliul, banca centrala elvetiana vinde euro si cumpara alte monede, potrivit datelor din bilantul institutiei. Cu toate acestea, dolarul american reprezenta numai 22% din rezervele bancii la jumatatea anului, fata de 28% în martie. Rezervele în yeni japonezi si dolari canadieni au înregistrat de asemenea scaderi în trimestrul al doilea, indicând ca banca a încetinit preschimbarea de euro.

Pe de alta parte, rezervele de dolari australieni, coroane daneze si alte monede au crescut de la 2,9% la 3,5% din total, iar banca a început în acest an sa cumpere woni sud-coreeni.

Analistii de la Credit Suisse si Julius Baer, doua dintre cele mai mari banci elvetiene, considera ca banca centrala s-ar putea concentra în continuare pe obligatiuni de stat cu rating ridicat, limitând investitiile în valute, deoarece nu cauta „neaparat” randamente mai bune.

Stabilitatea bancilor ramâne o problema presanta pentru corporatiile lumii si investitori, în contextul crizei datoriilor din Europa si a cresterii economice lente, scrie ziare.com cu referire la Global Finance.

Într-un top alcatuit de revista Global Finance, cele mai sigure banci din lume se afla în Europa.

Pe primele 10 pozitii se afla 4 banci din Germania, 3 din Olanda, si câte 1 din Elevetia, Franta si Luxembourg.

Bancile canadiene sunt cele mai performante din America de Nord cu 7 banci în top 50, în timp ce sistemul financiar american este reprezentat doar de 5 institutii bancare.

În America de Sud si Asia, cele mai performante banci sunt cele din Chile, respectiv Singapore.

Topul Global Finance a fost întocmit în urma evaluarii ratingurilor creditelor pe termen lung acordate de agentiile internationale de evaluare Moody’s, Standard & Poor’s si Fitch, precum si în functie de activele totale detinute.

Din totalul celor 50 de banci considerate a fi cele mai sigure din lume, 20 sunt din Europa.

1. KfW (Germania)

2. Bank Nederlandse Gemeenten (BNG) (Olanda) 

3. Zurcher Kantonalbank (Elvetia)

4. Landwirtschaftliche Rentenbank (Germania)

5. Landeskreditbank Baden-Wurttemberg – Forderbank (L-Bank) (Germania)

6. Caisse des Depots et Consignations (CDC) (Franta)

7. Nederlandse Waterschapsbank (Olanda)

8. NRW.BANK (Germania)

9. Banque et Caisse d’Epargne de l’Etat (Luxembourg)

10. Rabobank Group (Olanda)

11. TD Bank Group (Canada)

12. Bank of Nova Scotia (Canada)

13. DBS Bank (Singapore)

14. Oversea-Chinese Banking Corp (Singapore)

15. United Overseas Bank (Singapore)

16. Caisse centrale Desjardins (Canada)

17. Royal Bank of Canada (Canada)

18. National Australia Bank (Australia)

19. Commonwealth Bank of Australia (Australia)

20. Westpac Banking Corporation (Australia)

21. Australia and New Zealand Banking Group (Australia)

22. Kiwibank (Noua Zealanda)

23. HSBC Holdings (Marea Britanie)

24. Nordea (Suedia)

25. Bank of Montreal (Canada)

26. Canadian Imperial Bank of Commerce (Canada)

27. Svenska Handelsbanken (Suedia)

28. China Development Bank (China)

29. Bank of New York Mellon Corp (Statele Unite)

30. Agricultural Development Bank of China (China)

31. National Bank of Abu Dhabi (Emiratele Arabe Unite)

32. CoBank ACB (SUA)

33. Pohjola Bank (Finlanda)

34. National Bank of Kuwait (Kuwait)

35. DZ Bank (Germania)

36. Banque Federative du Credit Mutuel (BFCM) (Franta)

37. U.S. Bancorp (SUA)

38. National Bank of Canada (Canada)

39. Northern Trust Corp (SUA)

40. Qatar National Bank (Qatar)

41. Samba Financial Group (Arabia Saudita)

42. BancoEstado (Chile)

43. La Banque Postale (Franta)

44. Bank of Taiwan (Taiwan)

45. Shizuoka Bank (Japan)

46. Banco de Chile (Chile)

47. BNP Paribas (Franta)

48. Wells Fargo (SUA)

49. Standard Chartered (Marea Britanie)

50. SEB (Suedia)

Va prezentam 15 companii publice, actiunile carora sunt tranzactionate de catre Berkshire Hathaways, unde Warren Buffett este director general si principalul actionar. 

Se stie ca Warren Buffett, cel mai cunoscut investitor din lume, cumpara pachete mari de actiuni în companiile în care are maxima încredere, scrie banki.ru cu referire la CNBC.

Daca Warren Buffett cumpara actiuni ale oricarei companii, atunci aceasta achizitie reprezinta un semnal pentru întreaga piata precum ca compania data este una de încredere si de succes în viitor.

Domeniile în care investeste Warren Buffett prin intermediul fondului sau: produse alimentare, bunuri de larg consum, financiar-bancar, IT, petrol, mass-media s.a. 

Investitiile miliardarului în sectorul financiar-bancar totalizeaza aproximativ 25 miliarde dolari. Companiile sunt aranjate descrescator în functie de volumul investitiei.

1. Coca-Cola – liderul mondial în producerea bauturilor racoritoare.

Volumul investitiei: $15,74 miliarde.

Cota-parte detinuta: 8,9%.

2. Compania financiara Wells Fargo.

Volumul investitiei: $13,96 miliarde.

Cota-parte detinuta: 7,8%.

3. IBM.

Volumul investitiei: $13,22 miliarde.

Cota-parte detinuta: 5,8%.

4. American Express – companie financiara.

Volumul investitiei: $8,5 miliarde.

Cota-parte detinuta: 13,3%.

5. Procter & Gamble.

Volumul investitiei: $3,98 miliarde.

Cota-parte detinuta: 2,2%.

6. Wal-Mart Stores – retea de supermarkete.

Volumul investitiei: $3,46 miliarde.

Cota-parte detinuta: 1,4%.

7. Kraft Foods – producator mondial de produse alimentare.

Volumul investitiei: $2,40 miliarde.

Cota-parte detinuta: 3,3%.

8. US Bancorp – holding financiar.

Volumul investitiei: $2,18 miliarde.

Cota-parte detinuta: 3,5%.

9. ConocoPhilips – companie petroliera.

Volumul investitiei: $1,65 miliarde.

Cota-parte detinuta: 2,4%.

10. DirecTV – furnizor de servicii TV si radiodifuzor prin satelit.

Volumul investitiei: $1,48 miliarde.

Cota-parte detinuta: 4,5%.

11. Moody’s – agentie de rating.

Volumul investitiei: $1,11 miliarde.

Cota-parte detinuta: 12,8%.

12. Phillips 66 – companie producatoare de lubrifianti si produse petroliere.

Volumul investitiei: $1,08 miliarde.

Cota-parte detinuta: 4,3%.

13. DaVita – companie ce presteaza servicii pacientilor cu probleme renale.

Volumul investitiei: $910 milioane.

Cota-parte detinuta: 9,8%.

14. Johnson & Johnson – companie internationala producatoare de produse cosmetice, igiena personala si aparataj medical.

Volumul investitiei: $709,27 milioane.

Cota-parte detinuta: 0,4%.

15. Ziarul Washington Post.

Volumul investitiei: $598 milioane.

Cota-parte detinuta: 23,2%.

Banca centrala din Cipru a solicitat firmei de consultanta Alvarez & Marsal (A&M) sa efectueze o ancheta independenta referitoare la circumstantele care au determinat cele mai mari doua banci din tara, Cyprus Popular Bank si Bank of Cyprus, sa ceara ajutoare de stat, scrie Ziarul Financiar cu referire la AFP.

„Banca centrala spera ca ancheta sa îi permita sa înteleaga clar situatia financiara dificila în care se gaseste Republica Cipru si sa refaca stabilitatea sectorului bancar”, se arata într-un comunicat al institutiei.

Autoritatile de la Nicosia au solicitat în iunie ajutorul Uniunii Europene, al Bancii Centrale Europene (BCE) si al FMI, dupa ce Cyprus Popular Bank si Bank of Cyprus nu au reusit sa se recapitalizeze pentru a face fata agravarii crizei din zona euro.

Cele doua banci au nevoie, pentru a respecta exigentele Autoritatii Bancare Europene în domeniul capitalului, de 2,3 miliarde de euro. Sistemul bancar din Cipru necesita, în ansamblul sau, 4,5 miliarde de euro, respectiv 25% din PIB-ul tarii.

Republica Cipru, membra a UE din 2004 si a zonei euro din 2008, afectata grav de criza din Grecia, este prima tara care asigura presedintia prin rotatie a UE care a fost nevoita sa ceara un împrumut de urgenta.

O troica formata din reprezentanti ai UE, BCE si FMI a facut o vizita de evaluare în Cipru, iar în septembrie va prezenta un raport detaliat referitor la masurile care trebuie luate pentru redresarea economiei si salvarea bancilor.

Guvernul de la Nicosia a indicat joi ca economia se va contracta cu 1,5% în acest an, peste declinul de 0,5% anticipat initial.

Presedintele executiv al Industrial & Commercial Bank of China (ICBC), cea mai profitabila banca din lume, a primit anul trecut o compensatie de numai 308.000 dolari, suma care reprezinta doar o mica parte din câstigurile sefilor de banci occidentale, care pot ajunge la peste 20 de milioane dolari, scrie Mediafax cu referire la analiza efectuata de Bloomberg.

Directorul general al JPMorgan Chase, Jamie Dimon, a obtinut pentru activitatea din 2011 un pachet financiar de 23 milioane de dolari, sau 1,21 milioane de dolari pentru fiecare un miliard din profitul bancii pe care o conduce.

Jiang Jianqing(foto), seful ICBC si cel mai bine platit bancher din China, a primit 9.400 de dolari pentru fiecare miliard de dolari câstigat de banca chineza de stat.

ICBC si Bank of China, cele mai mari banci chineze, au înregistrat în trimestrul al doilea al acestui an profituri de 9,63 miliarde de dolari, respectiv 5,44 miliarde de dolari, potrivit estimarilor analistilor. Profitul JPMorgan, cea mai mare banca americana dupa active, a scazut cu 9% în trimestrul al doilea, la 4,96 miliarde de dolari, din cauza unei pierderi de 5,8 miliarde de dolari cauzata de tranzactiile neautorizate pe piata derivatelor financiare efectuate de angajatii unui birou de trading din Londra.

Astfel, în China, salariile nu au tinut pasul cu cresterea profitului. Sefii bancilor, numiti de guvern si supravegheati de un comitet disciplinar, au evitat scandalurile care bântuie de mai bine de patru ani industria financiara occidentala, legate de riscurile excesive care au condus la criza financiara mondiala, de spalare de bani sau manipulare a dobânzilor.

„Bancile chineze se feresc de riscuri datorita unor chestiuni de cultura, structurii diferite a politicii de compensare a directorilor si profitabilitatii operatiunilor de creditare. Cu toate acestea, peisajul se schimba, iar bancile vor semana tot mai mult cu rivalii din Vest în urmatorii cinci ani”, comenteaza pentru Bloomberg un analist american.

Jiang va primi pentru anul 2011 o compensatie totala de 1,96 milioane yuani, echivalentul a 308.000 dolari. Câstigurile sale au crescut cu aproximativ 50% din 2006, când ICBC s-a listat la bursa. Profitul net al bancii a crescut de peste patru ori în aceasta perioada. O parte din compensatia bancherului chinez este conditionata de performantele multianuale ale bancii.

Jamie Dimon, presedinte si CEO la JPMorgan, este cel mai bine platit executiv din industria financiara americana, potrivit datelor Bloomberg, cu o compensatie de 23 milioane de dolari anul trecut, formata din salariu, bonusuri si actiuni.

Grupul britanic HSBC Holdings, cea mai mare banca din lume, a anuntat ca directorul general Stuart Gulliver ar putea primi pentru anul trecut o compensatie totala de 13,3 milioane lire sterline (21 milioane de dolari), fiind cel mai bine platit bancher britanic.

Fostul director general al Barclays Robert Diamond, care a demisionat în acest an din cauza scandalului privind manipularea dobânzilor, a obtinut pentru 2011 o compensatie de 12,5 milioane lire.

Banca Monte dei Paschi di Siena ar putea deveni prima banca din Italia, dupa anii ’90, la care statul va deveni actionar, în conditiile în care conducerea celei mai vechi institutii de credit din lume analizeaza revizuirea în scadere a valorii activelor, scrie Mediafax.

Monte Paschi, a treia mare banca italiana, împrumuta 3,4 miliarde de euro prin vânzarea de obligatiuni catre stat si va fi obligata sa dea actiuni Trezoreriei Italiei în schimbul dobânzii datoriei, daca va raporta pierdere anuala, potrivit unei legi aprobate recent.

Companii de brokeraj precum Kepler Capital Markets si Credit Agricole Cheuvreux estimeaza ca Monte Pachi va raporta o pierdere neta de peste 1 miliard de euro în trimestrul al doilea, în urma revizuirii în scadere a valorii activelor, ceea ce va conduce la înregistrarea unei pierderi anuale.

„În acest moment este foarte probabil ca banca va ceda o participatie Trezoreriei„, a declarat Fabrizio Spagna, director general la Axia Financial Research.

Directorul general al Monte Paschi, Fabrizio Viola, a recurs la fondurile de stat dupa ce nu a reusit sa gaseasca investitori privati pentru acoperirea unui deficit de capital de 3,3 miliarde de euro, identificat de Autoritatea Bancara Europeana.

Italia a vândut în anii ‘90 participatii detinute la banci, încercând sa îmbunatateasca profitabilitatea acestora si sa încurajeze consolidarea sectorului bancar.

Este pentru a doua oara în trei ani când Monte Paschi a cerut guvernului ajutor, dupa ce a obtinut 1,9 miliarde de euro în 2009, prin emisiunea asa-numitelor obligatiuni Tremonti. Acea datorie va fi convertita în noile obligatiuni si vor face parte din suma totala solicitata statului.

În cazul în care banca va avea pierderi, Trezoreria va obtine actiuni al caror pret va fi calculat la valoarea contabila a Monte Paschi. Actiunile bancii sunt tranzactionate la circa 20% din acest nivel.

„Anticipam ca vor fi emise actiuni de 640 milioane de euro, în urma pierderilor care vor fi înregistrate de banca în 2012 si 2013”, a declarat Aldo Comi, analist la Cheuvreux. El considera ca Trezoreria italiana va ajunge în 2014 la o detinere de 7% la Monte Paschi.

Revista financiara Global Finance a realizat un top al celor mai sigure banci din Europa Centrala si de Est.

Criteriile principale de evaluare au fost ratingurile acordate de catre Moody’s, Standaard & Poor’s, Fitch si activele totale ale celor mai mari 500 de banci din lume.

Primele doua pozitii sunt ocupate de banci din Cehia, dar topul este dominat de banci din Polonia, care are în top 5 banci din 10.

De notat faptul ca pozitia a 10-a este ocupata de o banca din România – BRD, detinuta de Groupe Societe Generale.

Grupul francez este prezent si în Republica Moldova, unde în 2007 a achizitionat banca locala Mobiasbanca.

TOP 10 cele mai sigure banci din Europa Centrala si de Est (2012) conform Global Finance:

1. Ceska sporitelna (Cehia)

2. Komercni banka (Cehia)

3. PKO Bank Polski (Polonia)

4. Bank Pekao (Polonia) 

5. ING Bank Slaski (Polonia)

6. Vseobecna uverova banka, VUB (Slovacia)

7. BRE Bank (Polonia)

8. Vnescheconombank (Rusia)

9. Bank Handlowy w Warszawie (Polonia)

10. BRD Bank (România)