Categorie: Interntional

Gerhard Gribkowsky (foto), fost înalt functionar la banca germana de stat BayernLB, a recunoscut, miercuri, în fata instantei, ca a primit mita de la Bernie Ecclestone în timpul procesului de vânzare a drepturilor comerciale ale Formulei 1 catre fondul de investitii CVC Partners, scrie incomemagazine.ro.

„Este adevarat în esenta”, a declarat Gribkowsky, în fata completului de judecata, cu privire la acuzatiile formulate împotriva lui, potrivit carora a încasat 44 de milioane de dolari din partea lui Bernie Ecclestone în 2006 si 2007 pentru ca a aranjat vânzarea cotei de actiuni din drepturile F1 aflate în proprietatea bancii germane catre fondul britanic CVC.

Valoarea tranzactiei finalizate în noiembrie 2005 a fost de 839 de milioane de dolari, iar „comisionul” primit de Gribkowsky a ajuns la circa 5 la suta, dupa ce a fost negociat de la 10 la suta.

Bancherul a încasat cei 44 de milioane de dolari printr-o firma de consultanta pe care o înfiintase în Austria. El a precizat ca a primit totodata o oferta din partea lui Ecclestone de a lucra consultant în Formula 1 daca ajuta la vânzarea cotei de actiuni din portofoliul bancii germane catre CVC.

Judecat pentru coruptie, abuz de încredere si evaziune fiscala, Gribkowsky a fost arestat în ianuarie 2011 si procesul sau de la Înalta Curte din Munchen a început în octombrie trecut.

Recunoscându-si vinovatia, fostul sef al Diviziei Risc va primi o reducere a pedespei maxime de la 15 la 9 ani de închisoare. Sentinta ar putea fi pronuntata miercurea viitoare.

Situatia se complica în Italia, unde la începutul acestei luni a avut loc prima înghetare a conturilor de catre o banca, ce e drept micuta, dar care a creat un precedent deosebit de periculos, anunta capital.ro.

Cât de periculos? Cât sa bage în sperieti clientii altor 9 banci italiene, tot mici, care se asteapta acum sa li se înghete conturile de catre bancile unde-si tin banii.

Dupa anuntul facut de BNI, potrivit caruia administratorul bancii a hotarât sa înghete conturile clientilor sai, presa italiana a publicat o lista de 10 banci italiene mici care se afla tot sub administrare speciala:

– Delta/SediciBanca spa (Bologna-Roma)

– Bcc di Cosenza (Cosenza)

– Cassa di Risparmio di Rimini (Rimini)

– Bcc di Tarsia (Cosenza)

– Bcc „Luigi Sturzo” di Caltagirone (Catania)

– Bcc di Altavilla Silentina e Calabritto (Salerno)

– Banca Network Investimenti spa (Milano)

– Istituto per il Credito Sportivo (Roma)

– Banca Tercas – Cassa di Risparmio della Provincia di Teramo (Teramo)

– Bcc Monastir e del Sile (Treviso)

Toate aceste banci se afla sub administratie speciala înca de pe data de 8 mai 2012, ceea ce presupune faptul ca în perioada în care banca se afla sub administratie speciala se pot lua masuri exceptionale în interesul clientilor.

În ceea ce priveste Banca Network Investimenti, aceasta a lasat nu mai putin de 28.000 de clienti fara posibilitatea de a retrage sau depune bani si fara posibilitatea de a face plati.

Precedentul BER – Trei luni de asteptare

Un exemplu faimos este ce s-a petrecut cu fosta Banco Emiliano Romagnolo (BER). În decembrie 2010, aproximativ 1.200 de conturi au fost înghetate în contextul în care banca se confrunta cu falimentul. Intesa Sanpaolo a declarat la scurt timp ca încearca sa preia BER. Pentru a îmbunatati operatiunile, totusi, clientii bancii bologneze au trebuit sa astepte trei luni, pâna în 7 martie 2011, pentru a avea acces la conturile lor.

Grupul olandez de servicii financiare ING a acceptat sa plateasca 619 milioane de dolari pentru ca ar fi încalcat sanctiunile impuse de SUA prin ajutarea unor companii din Iran si Cuba sa transfere miliarde de dolari prin sistemul financiar american, informeaza capital.ro cu referire la ‘Financial Times’.

ING a acceptat ca aceste actiuni, care acopera peste 20.000 de tranzactii de la începutul lui 1990 pâna în 2007, au încalcat legislatia SUA, conform documentelor Trezoreriei americane, care a anuntat ca este cea mai mare amenda impusa vreodata pentru violarea sanctiunilor.

ING anuntase anterior ca a pus deoparte provizioane pentru a acoperi plata sanctiunilor. Compania olandeza este ultima amendata de autoritatile SUA, dupa ce Credit Suisse (Elvetia) si Lloyds (Marea Britanie) au platit 536 milioane de dolari si, respectiv 350 milioane de dolari în 2009, iar banca britanica Barclays a platit în 2010 aproximativ 298 milioane de dolari, iar HSBC (Marea Britanie) a anuntat ca s-ar putea confrunta cu investigatii în SUA din cauza unor tranzactii cu firme iraniene.

Autoritatile SUA sustin ca ING ar fi ascuns în mod ilegal informatii care ar fi dus la identificarea clientilor din Iran si Cuba. Departamentul Justitiei din SUA sustine ca schemele implicau miliarde de dolari si au fost incluse birourile ING din Curaçao, Olanda, Belgia, Franta si România.

Iesirile de fonduri din bancile elene s-au intensificat înainte de alegerile parlamentare care vor avea loc la sfârsitul acestei saptamâni, din cauza temerilor ca Grecia se apropie de abandonarea euro, au declarat doi bancheri, scrie money.ro cu referire la Bloomberg.

Retragerile zilnice de fonduri s-au apropiat în aceasta luna de 500 de milioane de euro, a spus unul dintre bancheri. Un al doilea bancher a declarat ca retragerile ar fi depasit marti 700 de milioane de euro.

Bancile elene se afla sub presiune dupa ce persoane fizice si companii au efectuat retrageri de circa 72 de miliarde de euro de la declansarea crizei datoriilor suverane, în octombrie 2009.

Institutiile financiare elene au acces la finantare din partea Bancii Centrale Europene, dar situatia se va schimba daca Grecia va iesi din zona euro.

Deponentii încearca sa îsi protejeze banii din cauza temerilor ca Grecia ar putea adopta o noua moneda, care s-ar devaloriza imediat.

Iesirile de fonduri din bancile elene s-au accelerat dupa alegerile parlamentare de pe 6 mai, când partidele care se opun programului de salvare convenit cu UE si FMI au câstigat cele mai multe voturi, provocând incertitudine legata de viitorul Greciei în uniunea monetara. Partidele nu au reusit sa formeze un guvern, astfel ca pe 17 iunie vor avea loc noi alegeri.

La un ritm de 500 de milioane de euro pe zi, retragerile de fonduri vor depasi probabil recordurile lunare anterioare de la declansarea crizei si nu vor fi probabil sustenabile, daca vor continua timp de mai multe luni.

Banca Network Investimenti (BNI) este în pragul falimentului si a decis sa simuleze cât timp sunt dispusi clientii sai sa astepte pâna când vor avea acces la conturile lor, scrie bankingnews.ro cu referire la Lettera43. Toate conturile clientilor BNI au fost blocate, în urma cu 10 zile iar situatia va tine pâna în luna iulie.

Nici macar ATM-urile bancii nu pot fi folosite. 90 la suta din conturile active ale BNI sunt conturi curente cu costuri zero, folosite pentru titluri de trezorerie, obligatiuni, actiuni, titluri prin care cash-ul e plasat sub forma de investitie. 

Clientii se plâng pentru ca nu au fost avertizati si au descoperit noutatea când au vrut sa aiba acces la contul lor, în banca, la ATM sau pe Internet. Actiunile sunt de asemenea protejate, în limita a 103.000 euro, prin intermediul unui fond de credit curent interbancar, care apartine BNI. 

Recent, firma de brokeraj financiar Consultinvest Sim, cu sediul in Modena, a declarat deja ca a preluat controlul activitatilor BNI si încearca sa o salveze. Banca a suspendat platile pentru o luna de zile, dar legea prevede posibilitatea extinderii perioadei cu alte 60 de zile, dupa care este declansata lichidarea.

Sberbank, cel mai mare creditor din Europa de Est, a achizitionat DenizBank, divizia din Turcia a bancii franco-belgiene Dexia, pentru aproximativ 3,6 miliarde de dolari (2,9 miliarde de euro), scrie capital.ro cu referire la Bloomberg.

Sberbank este prima banca ruseasca care intra pe piata din Turcia, alaturându-se astfel celor de la HSBC (Marea Britanie), UniCredit (Italia) si Citigroup (SUA), într-o tara unde economia a crescut anul trecut cu 8,5%. Va fi cea mai mare tranzactie din acest an încheiata în Europa de Est, Orientul Mijlociu si Africa si cea mai mare din Turcia, de când Banco Bilbao Vizcaya Argentaria SA a achizitionat 24,9% din Turkiye Garanti Bankasi, pentru 5,8 miliarde de dolari, în martie 2011.

”Vânzarea este extrem de pozitiva pentru industria bancara din Turcia, deoarece acum investitorii pot începe sa se concentreze si asupra altor banci turcesti. Valoarea tranzactiei este foarte buna din punctul de vedere al Dexia”, a spus Haluk Akdogan, analist al ING Groep NV, în Londra.

DenizBank va fi a doua achizitie importanta pentru Sberbank, care a platit în februarie 505 milioane de euro (635,5 milioane de dolari) pentru banca austriaca Volksbanken AG, pentru a-si spori prezenta în Europa emergenta.

DenizBank, a sasea mare banca privata din Turcia, avea la 31 decembrie 2011 active de 24,2 miliarde de dolari si 588 de sucursale în Turcia.

Mâine începe Campionatul European la fotbal 2012. Competitia va avea loc în Ucraina si Polonia în perioada 08 iunie – 1 iulie. Mai jos va vom prezenta ce înseamna acest eveniment fotbalistic din punct de vedere financiar si de asemenea cele mai importante cifre ale evenimentului.

2 tari gazda – Ucraina si Polonia. 8 orase – 4 din Ucraina (Kiev, Lvov, Donetsk, Kharkov) si 4 din Polonia (Varsovia, Gdansk, Poznan, Wroclaw).

16 echipe participante – Anglia, Cehia, Croatia, Danemarca, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Olanda, Polonia, Portugalia, Rusia, Spania, Suedia, Ucraina. 31 de meciuri se vor disputa în total.

12 minute va dura ceremonia de deschidere. 800 voluntari din 63 de tari vor participa la spectacolul de deschidere a Campionatului European.

77 de tari de pe glob vor urmari transimisiuni live de la eveniment. 31 – numarul de camere HD cu care va fi filmat fiecare meci.

1 000 000 de fani din întreaga lume sunt asteptati în Ucraina si Polonia. 800 000 000 euro – suma minima pe care o vor cheltui turistii pe durata Campionatului European.

80 000 de politisti (doar în Ucraina) – vor asigura ordinea publica.

Investitii

30 miliarde euro – investitia facuta de catre cele 2 tari în ultimii 5 ani pentru pregatirea de eveniment (90% fiind investiti în infrastructura).

19,8 miliarde euro – investitia(5,2% din PIB-ul anual) facuta de Polonia în dezvoltarea infrastructurii pentru a se pregati de gazduirea campionatului european la fotbal.

500 – 700 mii de turisti asteapta Polonia pe durata Campionatului European. 560 milioane euro vor cheltui acestia în Polonia.

10,9 miliarde euro – a cheltuit Ucraina în ultimii 5 ani pentru pregatirea de eveniment, ceea ce reprezinta 9% din PIB-ul anual al tarii

69 000 de locuri noi de munca a câstigat economia Ucrainei.

500 000 de turisti vor veni în Ucraina. 400 mln euro vor cheltui acestia pe durata camionatului.

Bilete

30 euro – cel mai ieftin bilet la EURO 2012, bilet de categoria 3 pentru meciurile din faza grupelor.

45 – 250 euro a fost pretul stabilit la bilete pentru meciul de deschidere. 30 – 120 euro pretul biletelor la meciurile din grupa.

50, 330 si 600 euro – pretul unui bilet la finala Campionatului European.

Bugetul de premii pentru echipele participante

196 milioane euro – bugetul total de premii anuntat de UEFA.

8 milioane euro – va primi fiecare echipa(din cele 16) doar pentru participare.

1 milion euro – pentru fiecare victorie în grupe. 500 000 euro – pentru fiecare egal.

2 miloane euro – calificare în sferturi. 3 milioane euro – calificare în semifinale. 4,5 milioane euro – va încasa finalista. 7,5 milioane euro – prima pentru câstigarea trofeului.

23,5 milioane euro –  suma pe care o poate primi o echipa în cazul în care câstiga toate meciurile, inclusiv finala.

Pariuri

3,8 cota pentru câstigarea trofeului de catre favoritele Spania sau Germania. Daca pariati 100 euro pe victoria Olandei – puteti câstiga 750 euro, în cazul Frantei – 1050 euro si 1500 daca pariati pe Italia sau Anglia.

Cele mai mici sanse de câstigare a trofeului le are Irlanda, Danemarca si Grecia. În cazul în care Irlanda câstiga trofeul european suma câstigata va fi de 100 de ori mai mare decat cea investita.

Agentia de evaluare financiara Moody’s Investors Service a retrogradat în cursul noptii de marti spre miercuri ratingul celor mai mari trei banci din Austria – Erste Bank, Raiffeisen Bank International (RBI) si Bank Austria, filiala a grupului italian UniCredit -, din cauza, în special, a expunerii lor la criza din tarile Europei de Est, între care si România, anunta capital.ro.

Într-un comunicat, citat de Agerpres, Moody’s subliniaza ca grupul Erste Bank este puternic expus în Europa de Est, în special în Ungaria si România, în timp ce retrogradarea Bank Austria este justificata de situatia precara a bancii mama italiene, UniCredit.

Ratingul grupului Erste Bank a fost coborât cu doua trepte, la A3, si cu o treapta pentru RBI, la A2, si Bank Austria, la A3.

Pentru Erste Bank si Bank Austria, perspectiva este pe mai departe „negativa”, în timp ce pentru RBI este „stabila”.

Retrogradarea din partea americanilor de la Moody’s intervine într-un context în care cele trei banci au prezentat, totusi, rezultate excelente în luna mai. Astfel, Raiffeisen Bank International a anuntat ca si-a dublat beneficiul net pe primul trimestru, la 541 milioane de euro, datorita efectelor exceptionale asupra rascumpararii de actiuni, un rezultat superior estimarilor formulate de analisti. Beneficiul net s-a ridicat pe primul trimestru din 2011 la 270 de milioane de euro.

În ce priveste Erste Bank, grupul a înregistrat pe primul trimestru un beneficiu de 346,5 milioane de euro, fata de beneficiul de 321,4 milioane de euro în aceeasi perioada a anului trecut.

La rândul sau, Bank Austria, filiala a italienilor de la UniCredit, a realizat pe primul trimestru un beneficiu de 399 de milioane de euro, în crestere cu 17% în raport cu trimestrul întâi din 2011.

Guvernul portughez a anuntat luni ca va injecta pâna la 6,65 miliarde euro în trei mari banci locale, în încercarea de a consolida sectorul bancar, care se confrunta cu o crestere puternica a creditelor neperformante, scrie Ziarul Financiar.

Ministrul Finantelor de la Lisabona va face injectii de 1,65 miliarde euro la banca de stat Caixa Geral de Depositos, 1,5 miliarde euro la Banco BPI, respectiv 3,5 miliarde euro la Banco Comercial Portugues (BCP), potrivit unui comunicat preluat de Wall Street Journal.

Cea mai mare parte a banilor, circa 5 miliarde euro din suma totala, vine de la Fondul de sprijin pentru solventa setorului bancar, institutie creata în 2010, în cadrul acordului de finantare externa de 78 miliarde euro convenit de Portugalia cu UE, BCE si FMI.

Statul va primi obligatiuni convertibile în schimbul fondurilor injectate la BCP si BPI, au anuntat cele doua banci.

BCP vrea sa atraga ulterior 500 milioane euro, iar BPI 200 milioane euro, prin majorari de capital. Sumele vor fi utilizate pentru rascumpararea partiala a ajutorului de stat.

Toata lumea este acum cu ochii pe Grecia, economia careia pe zi ce trece o duce din ce în ce mai rau. Însa, pe o lista a celor mai sarace tari, Grecia nu ar fi nici macar în primele 50 state ale lumii, scrie Business Insider.

Indexul saraciei, o teorie economica creata de catre Arthur Orkum, aduna rata somajului a tarii cu rata inflatiei pentru a evalua conditiile reale de trai din tara respectiva. Cu cât indicele este mai mare, cu atât mai proasta este situatia în tara respectiva.

Business Insider a colectat datele a 197 tari si teritorii pentru acest top. Cel mai mare Index al saraciei îl are Zimbabwe – 100,6. 

Cei de la Business Insider nu au facut public întreg claseamentul, dar luînd în calcul datele pentru Moldova – rata somajului (7,2% în primul trimestru 2012) si rata inflatiei de 4,9%(Raportul BNM asupra inflatiei, mai 2012), indicele saraciei ar constitui 12,1%.

Va prezentam mai jos primele 20 de state ale lumii cu cel mai înalt index al saraciei.

Locul	Tara	Indexul saraciei (%)	Rata inflatiei (%)	Rata somajului (%)
1	Zimbabwe	100,6	5,6	95,0
2	Liberia	95,0	10,0	85,0
3	Burkina Faso	80,6	3,6	77,0
4	Turkmenistan	75,0	15,0	60,0
5	Djibouti	66,0	7,0	59,0
6	Namibia	56,5	5,3	51,2
7	Yemen	55,0	20,0	35,0
8	Nepal	53,8	7,8	46,0
9	Kosovo	53,6	8,3	45,3
10	Belarus	53,4	52,4	1,0
11	Lesotho	52,2	7,2	45,0
12	Senegal	51,4	3,4	48,0
12	Kenya	51,0	11,0	40,0
14	Haiti	49.9	9,3	40,6
15	Marshall Islands	48,9	12,9	36,0
16	Swaziland	48,0	8,0	40,0
17	Bosnia & Herzegovina	47,1	3,8	43,3
18	Gaza Strip	45,0	5,0	40,0
19	Afghanistan	42,7	7,7	35,0
20	Iran	37,8	22,5	15,3