Zvonurile spun ca Banca Centrala Europeana a trimis câteva camioane cu bancnote în Cipru, iar firmele de securitate au plantat o armata de bodyguarzi la usile bancilor cipriote, redeschise ieri dupa ce nu au mai lucrat cu publicul de aproape doua saptamâni. Dar populatia nu poate primi decât câte 300 de euro pe zi de persoana, scrie Ziarul Financiar.
Bancile au dat bani doar sase ore si vor sta închise pâna marti. Autoritatile cipriote s-au pregatit intens pentru ziua de ieri, unica în istoria zonei euro doarece este prima în care au fost impuse restrictii ale fluxurilor de capital.
Printre altele, deponentii la bancile din Cipru nu mai au voie sa scoata din tara mai mult de 1.000 euro în numerar la un drum în strainatate, iar tranzactiile cu cardul de debit sau de credit în afara tarii au fost limitate la 5.000 euro de persoana pe luna. De asemenea, ei nu mai au voie sa încaseze cecuri si sa retraga mai mult de 300 de euro pe zi de la bancomate.
Bancile vor opri din nou activitatea astazi, în ajunul Pastelui Catolic, dar si luni 1 aprilie, de ziua nationala a tarii.
Toate aceste restrictii ale fluxurilor de capital au fost impuse pentru a preveni retragerile masive de bani din banci si fuga capitalului în strainatate dupa ce guvernul si creditorii internationali au stabilit ca din depozitele mai mari de 100.000 euro constituite la Bank of Cyprus statul sa confiste pâna la 40%. Cei care au depus mai mult de 100.000 de euro la Marfin vor pierde pâna la 80%, iar ce mai ramâne din economii nu va putea fi recuperat decât, poate, dupa câtiva ani.
Marfin (Laiki în limba greaca) va fi lichidata. Aceste sacrificii sunt facute pentru ca statul sa strânga singur bani cu care sa contribuie la propria salvare de la faliment. Creditorii internationali UE, BCE si FMI i-au promis guvernului de la Nicosia un pachet de bailout de 10 miliarde euro. Creditorii au luat special ca tinta sistemul bancar deoarece acesta este exagerat de mare în raport cu economia, de circa sapte ori mai mare. De altfel bancile afectate puternic de pierderile uriase provocate de restructurarea datoriilor Greciei – cea mai mare actiune de acest fel din istorie – au adus economia tarii în pragul falimentului.
