Cheltuielile de personal consuma o parte disproportionat de mare din bugetele primariilor mici din Republica Moldova, lasând foarte putini bani pentru investitii si servicii publice, arata o analiza realizata de expertul economic Stas Madan, în contextul reformei administratiei publice locale.
Potrivit datelor analizate, exista o relatie directa între marimea unei localitati si ponderea cheltuielilor de personal în bugetul primariei: cu cât primaria este mai mica, cu atât o parte mai mare din banii publici sunt directionati catre salarii si întretinerea aparatului administrativ.
În localitatile cu mai putin de 500 de locuitori, cheltuielile de personal ajung la aproximativ 65–66% din totalul cheltuielilor bugetare. Practic, din fiecare 100 de lei disponibili, circa 66 de lei sunt cheltuiti pe salarii, iar doar 34 de lei ramân pentru drumuri, iluminat public, apa, proiecte locale sau alte nevoi ale comunitatii. În aceste conditii, primaria ajunge sa functioneze mai mult pentru propria întretinere decât pentru furnizarea de servicii catre cetateni.
Expertul subliniaza ca, în cazul primariilor mici, cheltuielile de personal nu reflecta în mod real servicii publice locale dezvoltate. De regula, aparatul administrativ este minimal – primar, secretar, contabil – iar restul cheltuielilor de personal vizeaza una sau doua institutii, precum o gradinita sau o scoala.
Aceste salarii sunt finantate integral din transferuri speciale de la bugetul de stat, cu destinatie stricta, iar primaria nu are autonomie reala asupra politicii salariale, structurii de personal sau optimizarii retelei. În practica, rolul administratiei locale este unul de intermediar bugetar, care doar administreaza formal banii primiti de la centru.
Analiza arata ca, pe masura ce numarul de locuitori creste, ponderea cheltuielilor de personal scade. În localitatile mai mari, costurile fixe ale administratiei, contabilitate, juridic, urbanism, conducere, sunt distribuite catre un numar mai mare de cetateni, ceea ce permite alocarea unor resurse reale pentru dezvoltare si servicii publice.
Municipiile Chisinau si Balti reprezinta o exceptie aparenta, însa diferenta este una structurala. Aceste administratii dispun de masa critica suficienta pentru a sustine nu doar aparatul administrativ, ci si o retea extinsa de institutii publice – centre de tineret, cluburi sportive, institutii culturale sau centre sociale, care ofera beneficii directe populatiei.
În acest context, Stas Madan atrage atentia asupra unuia dintre principalele argumente invocate de oponentii reformei administratiei publice locale: autonomia locala. Potrivit expertului, autonomia ramâne una mai degraba formala în cazul primariilor care nu dispun de resurse pentru investitii si dezvoltare, iar cea mai mare parte a bugetului este absorbita de cheltuieli de personal.
