Diferentele de avere dintre tinerii europeni sunt uriase. În unele state, averea neta mediana a persoanelor cu vârste între 16 si 34 de ani depaseste 250.000 de euro, în timp ce în altele abia trece de 5.000 de euro. Germania, cea mai mare economie a Europei, se afla surprinzator în a doua jumatate a clasamentului. Datele au fost publicate de Euronews, pe baza Sondajului privind Finantarea si Consumul Gospodariilor (HFCS) realizat de Banca Centrala Europeana.
Clasamentul este condus detasat de Malta, unde averea neta mediana a tinerilor ajunge la 257.500 de euro. Pe urmatoarele locuri se afla Luxemburg, cu 135.000 de euro, si Belgia, cu 97.200 de euro. Top 5 este completat de Croatia (82.000 de euro) si Slovacia (74.600 de euro).
În prima jumatate a clasamentului se mai regasesc Estonia (62.200 de euro), Cehia (59.900 de euro), Lituania (59.600 de euro), Cipru (55.900 de euro), Italia (53.500 de euro), Tarile de Jos (40.900 de euro), Ungaria (36.300 de euro), Portugalia (36.200 de euro), Franta (27.700 de euro) si Slovenia (26.900 de euro).
Averea neta mediana a tinerilor din zona euro este de 24.600 de euro, ceea ce reprezinta doar 18% din averea mediana a populatiei, estimata la 140.100 de euro.
Sub media zonei euro se situeaza Irlanda (23.900 de euro), Spania (23.700 de euro), Germania (17.600 de euro), Letonia (16.900 de euro), Austria (13.400 de euro), Grecia (9.900 de euro) si Finlanda, care ocupa ultimul loc, cu doar 5.700 de euro.
Analiza evidentiaza si diferente importante între cele mai mari economii europene. Italia conduce clasamentul cu o avere neta mediana de 53.500 de euro în rândul tinerilor, urmata de Franta si Spania, în timp ce Germania înregistreaza doar 17.600 de euro. Astfel, tinerii italieni detin o avere de aproximativ trei ori mai mare decât cei germani.
Citat de Euronews, profesorul Fabian Pfeffer, de la Universitatea LMU din München, explica faptul ca averea acumulata la vârste tinere depinde nu doar de veniturile obtinute din munca, ci si de accesul la locuinte, credite ipotecare, sprijinul familiei, donatiile si mostenirile. Potrivit acestuia, în multe cazuri, diferentele de avere dintre tineri reflecta mai degraba resursele familiale si conditiile existente în fiecare stat decât capacitatea individuala de economisire.
