Zvonurile spun că Banca Centrală Europeană a trimis câteva camioane cu bancnote în Cipru, iar firmele de securitate au plantat o armată de bodyguarzi la uşile băncilor cipriote, redeschise ieri după ce nu au mai lucrat cu publicul de aproape două săptămâni. Dar populaţia nu poate primi decât câte 300 de euro pe zi de persoană, scrie Ziarul Financiar.
Băncile au dat bani doar şase ore şi vor sta închise până marţi. Autorităţile cipriote s-au pregătit intens pentru ziua de ieri, unică în istoria zonei euro doarece este prima în care au fost impuse restricţii ale fluxurilor de capital.
Printre altele, deponenţii la băncile din Cipru nu mai au voie să scoată din ţară mai mult de 1.000 euro în numerar la un drum în străinătate, iar tranzacţiile cu cardul de debit sau de credit în afara ţării au fost limitate la 5.000 euro de persoană pe lună. De asemenea, ei nu mai au voie să încaseze cecuri şi să retragă mai mult de 300 de euro pe zi de la bancomate.
Băncile vor opri din nou activitatea astăzi, în ajunul Paştelui Catolic, dar şi luni 1 aprilie, de ziua naţională a ţării.
Toate aceste restricţii ale fluxurilor de capital au fost impuse pentru a preveni retragerile masive de bani din bănci şi fuga capitalului în străinătate după ce guvernul şi creditorii internaţionali au stabilit ca din depozitele mai mari de 100.000 euro constituite la Bank of Cyprus statul să confişte până la 40%. Cei care au depus mai mult de 100.000 de euro la Marfin vor pierde până la 80%, iar ce mai rămâne din economii nu va putea fi recuperat decât, poate, după câţiva ani.
Marfin (Laiki în limba greacă) va fi lichidată. Aceste sacrificii sunt făcute pentru ca statul să strângă singur bani cu care să contribuie la propria salvare de la faliment. Creditorii internaţionali UE, BCE şi FMI i-au promis guvernului de la Nicosia un pachet de bailout de 10 miliarde euro. Creditorii au luat special ca ţintă sistemul bancar deoarece acesta este exagerat de mare în raport cu economia, de circa şapte ori mai mare. De altfel băncile afectate puternic de pierderile uriaşe provocate de restructurarea datoriilor Greciei – cea mai mare acţiune de acest fel din istorie – au adus economia ţării în pragul falimentului.
