În perioada analizata, situatia din sectorul bancar s-a înrautatit. Bancile implicate în tranzactii dubioase realizate în 2014 au ajuns într-o situatie dramatica si se afla acum sub administrarea speciala a BNM.
Deteriorarea situatiei economice va afecta calitatea activelor si va genera noi provocari pentru institutiile financiare. Totodata volatilitatea pietei valutare si încrederea scazuta în institutiile publice si în cele financiare reprezinta un risc pentru stabilitatea sectorului bancar din Republica Moldova, anunta Expert Grup în raportul Analiza cresterii economice (trimestrul I 2015).
Evolutii recente privind sectorul bancar
Sectorul bancar a fost bulversat de „mega-tranzactiile” realizate la sfârsitul anului 2014. În rezultatul acestor tranzactii, cele trei banci implicate s-au pomenit într-o situatie critica. În decursul anului 2014 Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank si-au majorat semnificativ soldul plasamentelor în strainatate. Astfel în oct:14 aceste 3 banci detineau în exteriorul tarii plasamente în suma de aproximativ 9,4 miliarde MDL, ceea ce reprezenta 63,9% din mijloacele banesti datorate de bancile straine institutiilor financiare din Republica Moldova. În noi:14, cele 3 banci si-au retras plasamentele din exterior (cel putin asemenea operatiuni sunt reflectate în rapoartele privind activitatea bancilor). De asemenea, în noi:14 Banca de Economii s-a finantat de pe piata interbancara si a realocat surse în suma de aproximativ 11,1 miliarde MDL catre Banca Sociala. În baza informatiilor privind activitatea economico-financiara a bancilor, se poate presupune ca suma oferita de Banca de Economii, includea plasamentele retrase din strainatate. În baza acelorasi surse de informatii putem admite ca la Banca Sociala s-au realizat urmatoarele operatiuni: institutia financiara si-a retras plasamentele din exterior si a primit finantari din partea Bancii de Economii, iar ulterior aceste surse au fost utilizate în mod suspect. În evidenta contabila a Bancii Sociale utilizarea dubioasa a mijloacelor banesti s -a reflectat prin „îngrosarea” excesiva, cu aproximativ 17,8 miliarde MDL, a grupei „alte active”. Totodata si Unibank a realizat un transfer de mijloace banesti în favoarea Bancii Sociale.
În rezultatul acestor operatiuni suspecte, în sectorul financiar s-a creat o gaura imensa de capital. În timp ce limita pentru principiul II al lichiditatii (lichiditatea curenta), este de minim 20%, în feb:15 la toate cele 3 banci acest indicator era mult mai mic: Banca de Economii (-3,6%), Banca Sociala (-69,2%) si Unibank (8,2%). Totodata, din cauza volumului enorm al activelor toxice pe care îl detin cele 3 banci problematice, aceste institutii financiare nu satisfac criteriul suficientei capitalului ponderat la risc, care este reglementat la un nivel minim de 16%. La finele lunii feb:15, cele 3 banci aveau urmatoarele valori ale suficientei capitalului: Banca de Economii (2,4%), Banca Sociala (2,9%) si Unibank (15,8%). Situatia deplorabila a bancilor a determinat BNM sa instituie administrarea speciala la aceste institutii. Totodata operatiunile efectuate de cele 3 banci, alaturi de alti factori, cum ar fi: reducerea exporturilor, veniturilor remise si deprecierea rublei rusesti au avut influente asupra deprecierii MDL.
Prin intermediul tranzactiilor dubioase din sectorul bancar practic au „disparut” mijloace banesti în valuta. Asupra acestui fapt indica si interventiile valutare speciale realizate de BNM direct în favoarea celor 3 banci, operatiuni care s-au efectuat în perioada dec:14-feb:15. Astfel, BNM a realizat interventii speciale sub forma de vânzari de valuta cu Banca de Economii, Unibank si Banca Sociala în dec:14 (221 mil USD, dintre care 167,1 mil USD erau destinati pentru închiderea swapurilor valutare deschise anterior), în ian:15 (4,1 mln USD) si în feb:15 (6,8 mln USD).
Deprecierea monedei nationale a cauzat o redistribuie a depozitelor în favoarea depunerilor în valuta. Pe parcursul perioadei dec:13-feb:15, ieftinirea leului moldovenesc a determinat cresterea plasamentelor în depozite valutare, în timp ce soldul depunerilor în lei s-a diminuat. Pentru a se proteja de reducerea puterii de cumparare, generata de deprecierea monedei nationale, populatia si agentii economici si-au directionat economiile catre depozite valutare. Astfel, reducerea stocului depozitelor în MDL a fost cauzata de retragerea depunerilor populatiei si a persoanelor juridice (cu exceptia bancilor), însa, pe de alta parte, soldul depozitelor detinute de banci, a crescut brusc în noi:14. În acelasi timp, soldul depunerilor în valuta s-a majorat continuu pentru toate categoriile de deponenti.
Înasprirea politicii monetare demarata în dec:14 a determinat într-o anumita masura majorarea ratelor de dobânda. Majorarea ratelor instrumentelor de politica monetara a influentat scumpirea împrumuturilor în MDL. Marirea ratelor dobânzilor la depozite a fost mai mare comparativ cu cresterea costurilor creditelor bancare. Astfel, în feb:15 comparativ cu noi:14 ratele dobânzii la depozite în MDL s-au majorat cu 3,2 p.p., în timp ce ratele împrumuturilor bancare în lei moldovenesti au crescut cu 2,1 p. p.. Cresterea mai rapida a ratelor dobânzilor la depozite, la fel, putea fi influentata de dorinta bancilor de a obtine mai multe lichiditati în MDL. În acest sens bancile încearca sa faca mai atractiva plasarea economiilor populatiei în lei moldovenesti si sporesc ratele dobânzilor la depuneri. Pe de alta parte cresterea resurselor valutare permite bancilor sa reduca ratele dobânzilor asociate depozitelor si împrumuturilor în valuta. În feb:15 fata de noi:14 ratele dobânzii la depozitele valutare s-au diminuat cu 1 p.p., iar ratele la împrumuturilor în valuta s-au redus cu aproximativ 0,9 p. p.
În contextul incertitudinilor economice, a cresterii ratelor de politica monetara, precum si a diminuarii activitatii bancilor aflate sub administrare speciala volumul creditelor acordate s-a redus. Dupa „explozia anomalica” a creditarii din noi:14, în perioada dec:14-feb:15 volumul creditelor noi acordate s-a diminuat cu 16,2% f-a-p, desi aceasta reducere s-a temperat: în noi:14 scaderea a constituit -40,9% f-a-p, în timp ce, în feb:15 micsorarea a reprezentat -5,6% f-a-p. Scaderi s-au înregistrat atât pentru creditele acordate în MDL, cât si pentru împrumuturile valutare. Un factor care a determinat aceasta evolutie a fost înasprirea politicii monetare ce a cauzat scumpirea împrumuturilor bancare, iar în rezultat a crescut si reticenta populatiei si a agentilor economici fata de accesarea creditelor. Totodata, deprecierea semnificativa a MDL a cauzat si cresterea costurilor asociate deservirii creditelor valutare. În aceste circumstante companiile renunta la împrumuturile în valuta oferite de institutiile financiare si încearca sa identifice alte solutii pentru finantarea activitatilor economice. De asemenea, în conditiile deteriorarii perspectivelor economice bancile devin mult mai prudente, iar acest fapt la fel, cauzeaza o creditare mai vigilenta din partea institutiilor financiare. Un alt factor ce a influentat reducerea activitatii de creditare se refera la acordarea mai exigenta a împrumuturilor de catre cele 3 banci aflate sub administrare speciala.
Tendinta de deteriorare a calitatii portofoliului de credite a fost reluata din dec:14. Înrautatirea portofoliului de credite este caracteristica pentru întregul sector bancar. Desi aceasta evolutie este mai acuta la cele 3 banci problematice: Banca de Economii, Banca Sociala si Unibank, si în restul sectorului bancar se atesta cresterea sumei calculate pentru pierderi la active si angajamente conditionale. Astfel, în feb:15 suma calculata pentru pierderi la active si angajamente conditionale s -a redus cu 19,8% f-a-p pentru întregul sector bancar, iar daca excludem cele 3 banci problematice scaderea a fost de 6,3% f-a-p. Înrautatirea calitatii împrumuturilor trebuie asociata cu agravarea situatiei economice, fapt ce face mai dificila rambursarea creditelor, dar si de înasprirea politicii monetare, care duce la restrictionarea activitatii de creditare.
În sectorul bancar (cu exceptia celor 3 banci problematice) se atesta acumularea activelor lichide. La nivelul sectorului bancar, cu exceptia Bancii de Economii, Bancii Sociale si Unibank, în feb:15 nivelul lichiditatii curente a sporit cu aproximativ 3 p.p. f-a-p, dupa ce în ian:14 cresterea a constituit 3,4 p.p. Aceasta evolutie este cauzata de reducerea volumului creditarii. O alta cauza a majorarii activelor lichide tine de faptul ca bancile au scazut semnificativ livrarea lichiditatilor sub forma de procurari a Certificatelor BNM, chiar si în conditiile în care majorarea ratelor politicii monetare a facut mai atractiv acest instrument.
Recomandari de politici din partea Expert Grup
– Indiferent de solutia aleasa pentru cele 3 banci: salvare sau falimentare, aceasta presupune o injectie financiara enorma. În cazul salvarii va fi nevoie de fonduri pentru recapitalizare si asigurarea cu lichiditati a institutiilor financiare, iar daca se opteaza pentru lichidarea bancilor vor fi necesare surse pentru a rambursa sumele depuse sub forma de depozite. Nu este exclus ca solutia lichidarii bancilor ar putea fi mult mai costisitoare, deoarece ar putea avea ample urmari nefaste. Lichidarea unei banci ar putea alarma populatia, care ar putea anticipa eronat o prabusire a întregului sector financiar si s-ar avânta în retragerea masiva a depunerilor. Acest fapt ar duce la o scadere brusca a volumului de lichiditati detinut de banci si ar impune BNM sa finanteze din nou institutiile financiare. Nu este exclus ca solutia finala ar putea fi o îmbinare dintre salvare si lichidare. Iar în acest context pentru a diminua riscurile ar trebui lichidata banca care are o importanta sociala mai mica.
– Este absolut necesara asigurarea unei evolutii stabile a pietei valutare, fara producerea unor oscilatii ample. Pentru a dispune de volumul necesar de resurse, ce ar permite stabilizarea pietei, BNM trebuie urgent sa identifice surse pentru majorarea rezervelor valutare. O solutie în acest sens este negocierea si semnarea cât mai rapida a unui nou acord cu FMI. Totusi, starea sectorului bancar ar putea deveni „marul discordiei” în cadrul negocierilor. Cu siguranta, FMI va insista asupra acestui aspect: partii moldave i se vor cere garantii reale privind asanarea sectorului si vor fi solicitate informatii mai ample privind tranzactiile dubioase. Pe de alta parte, grupurile politico-oligarhice nu doresc sa fie facute publice informatiile despre interesele lor din sectorul financiar si despre posibila lor implicare în anumite operatiuni suspecte. În aceste circumstante discretia negociatorilor moldoveni va fi stimulata, iar acest fapt va afecta discutiile cu FMI.
– Este absolut necesara schimbarea abordarii pe dimensiunea supravegherii sectorului financiar si în domeniul sanctionarii persoanelor implicate în tranzactiile tenebre. Este nevoie de o atitudine responsabila si severa din partea institutiilor publice de resort, fata de organizatiile ce se aventureaza în tranzactii dubioase si fata de persoanele ce realizeaza sau sunt complici la efectuarea operatiunilor frauduloase. În prezent anumite reusite în acest sens pot fi realizate, doar sub presiunea partenerilor de dezvoltare, în special FMI si UE. Într-un orizont mai îndepartat de timp un progres mai amplu va fi obtinut numai în contextul maturizarii clasei politice.
