Bancile din Grecia s-ar putea confrunta în urmatoarele luni cu o majorare a valorii creditelor neperformante (NPL) pâna la 100 de miliarde de euro, sau 45% din valoarea totala a împrumuturilor acordate, din cauza incertitudinilor privind evolutia economiei, scrie economica.net cu referire la ekathimerini.com.
Oficiali bancari au declarat ca la sfârsitul primului trimestru din acest an unul din trei împrumuturi (35%) era pe „rosu”, achitarea lui fiind întârziata cu cel putin 90 de zile. Valoarea totala a acestor credite se ridica la 75 de miliarde de euro, afectând nivelul lichiditatilor bancilor si fundamentele lor, conform Agerpres.
În plus, 10% din credite, evaluate la aproximativ 21 de miliarde de euro, sunt aproape de a ajunge pe „rosu” în urmatoarele luni. Sunt împrumuturi care au fost dificil de achitat în trecut din cauza problemelor economice iar bancile au fost nevoite sa extinda durata achitarii lor, pentru ca persoanele fizice si juridice sa le poata plati.
Surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul sustin ca oficialii Comisiei Europene vor cere bancilor din Grecia sa-si revizuiasca planurile de restructurare din cauza deteriorarii rapide a conditiilor financiare din tara.
Executivul comunitar le-a transmis bancilor elene îngrijorarea privind actualele lor planuri de restructurare, citând necesitatea ajustarii acestora la noile date macroeconomice, deteriorarea nivelului lichiditatilor, majorarea semnificativa a ratei creditelor neperformante (NPL) si întârzierea implementarii planurilor din cauza incertitudinilor politice si economice din ultimele luni.
Scenariul pentru testele de stres la care au fost supuse anul trecut bancile elene indica un avans al PIB-ului Greciei de 2,9% în 2015 si de 3,7% în 2016. Comisia Europeana a înrautatit estimarea privind evolutia economiei Greciei în acest an la 0,5%.
De la începutul lui 2015, iesirile din depozitele bancilor elene au depasit 30 miliarde de euro si a sporit dependenta creditorilor eleni de plafonul liniei de finantare de urgenta (ELA). În mod normal, bancile grecesti îsi asigura necesitatile de lichiditate de la Banca Centrala Europeana (BCE), însa cresterea retragerilor de depozite, dupa rezultatul alegerilor parlamentare anticipate din 25 ianuarie, le-a afectat lichiditatea. Finantarea oferita de ELA este mai scumpa decât împrumuturile de la BCE.
Incertitudinile din ultimele luni, combinate cu lipsa unui acord între Guvernul de la Atena si creditorii internationali, precum si lansarea unor zvonuri privind impunerea unor conditii mai favorabile pentru achitarea împrumuturilor au dus la cresterea ratei creditelor neperformante. De la 34,4%, estimat la sfârsitul lunii decembrie, analistii apreciaza ca nivelul creditelor neperformante a ajuns la 35% în martie si creste în continuare.
Toate aceste evolutii au creat un nou cadru fata de momentul în care au fost acceptate planurile de restructurare. Sefii bancilor au recunoscut ca problema revizuirii va aparea mai devreme sau mai târziu, dar sustin ca în primul rând trebuie finalizate negocierile dintre Atena si creditorii sai privind noul program de finantare al Greciei si apoi vor fi restructurate planurile bancilor elene.
Anul trecut, Comisia Europeana a decis ca planurile de restructurare pentru principalii creditori eleni – Piraeus Bank, National Bank of Greece (NBG), Eurobank si Alpha Bank – respecta prevederile comunitare privind acordarea de ajutoare de stat si vor permite restabilirea viabilitatii pe termen lung a celor doua banci fara a afecta competitia.
Începând din 2008, Grecia si Fondul de Stabilitate Financiara al Greciei (HFSF) au acordat în mod repetat sprijin de capital si lichiditati pentru Piraeus Bank si NBG. În luna iulie 2012, Comisia Europeana a demarat o ancheta amanuntita pentru a stabili daca aceste masuri sunt compatibile cu legislatia comunitara privind ajutoare de de stat.
