Parlamentul Suediei a adoptat recent o lege, la cererea institutiei de supraveghere a pietelor financiare (Finansinspektionen), prin care se limiteaza perioada de rambursare a unui credit ipotecar la 105 ani, pe fondul gradului extrem de ridicat de îndatorare a populatiei si a cresterii accelerate a preturilor de pe piata imobiliara, scrie bursa.ro.
Conform datelor prezentate de cotidianul online The Local, perioada medie de rambursare a unui credit ipotecar era de 140 de ani în 2013.
Legea se va aplica doar noilor credite si stabileste un prag minim de rambursare anuala a principalului, dupa o perioada de gratie de 5 ani, în care se va plati doar dobânda.
În prezent, pentru majoritatea creditelor ipotecare din Suedia debitorii platesc doar dobânda, iar principalul este rambursat, de obicei, în cazul vinderii proprietatii. Bineînteles ca aceasta „strategie” poate functiona doar pe fondul unei cresteri permanente a preturilor locuintelor.
Datele oficiale de la Biroul Central de Statistica (SCB) arata ca pretul mediu al locuintelor a crescut de peste 6,5 ori din 1981 pâna la sfârsitul anului trecut, în conditiile în care zona metropolitana Stockholm a înregistrat o crestere de aproape 10 ori, iar în zona metropolitana Göteborg de aproape 9 ori.
Declinul semnificativ al preturilor de pe piata imobiliara din 1992-1993 a condus la declansarea celei mai mari crize financiare din perioada postbelica, guvernul fiind nevoit sa nationalizeze o mare parte a sistemului bancar, pe fondul cresterii dobânzilor overnight pâna la 500% si a iesirii coroanei din Mecanismul Ratelor de Schimb.
În ultimii ani, cresterea accelerata a preturilor a fost sustinuta de politica monetara ultrarelaxata a bancii centrale (Riksbank), a carei principala dobânda a fost redusa pâna la -0,5% luna trecuta, pe fondul aplicarii unui program masiv de relaxare cantitativa.
Stefan Ingves, guvernatorul Riksbank, dar si presedintele Comitetului Basel pentru Supraveghere Bancara, a urmat aceasta politica pentru corectarea fenomenului deflationist, însa a avertizat ca „politica monetara excesiv de relaxata creeaza riscuri macroprudentiale”, dupa cum scrie Bloomberg.
Într-un editorial din Financial Times, din octombrie 2015, Ingves a scris ca „aplicarea politicilor macroprudentiale a esuat în Suedia”, iar banca centrala a pus esecul, mai mult sau mai putin deschis, pe seama lipsei de implicare a autoritatii de supraveghere financiara.
Este greu de crezut ca initiativa legislativa de la Finansinspektionen va fi suficienta pentru a asigura temperarea exceselor speculative de pe piata imobiliara si vor fi necesare secole, în conditiile actuale, pentru reducerea gradului de îndatorare al gospodariilor suedeze. Tot datele de la The Local arata ca acestea sunt printre cele mai îndatorate din Europa, datoria medie a unui gospodarii care are un credit ipotecar fiind de 366% din venitul anual.
„Este important sa avem o cultura solida a rambursarii”, a declarat Fredrik Olovsson, presedintele Comitetului de Finante al Parlamentului, pentru cotidianul Aftonbladet, pe fondul opozitiei exprimate de banci fata de adoptarea legii.
Presedintele Asociatiei Bancilor din Suedia (ABS) a precizat, pentru cotidianul financiar Dagens Industri, ca „legea nu este buna pentru situatia financiara a gospodariilor, deoarece va conduce la cresterea costurilor pentru creditele ipotecare si la înasprirea conditiilor de acordare”. De asemenea, „legea nu este buna nici pentru stabilitatea financiara” în opinia ABS.
Autor: Calin Rechea
