Blog

Banca Centrala Europeana devine mai optimista ca va putea tine inflatia sub control si va reflecta asupra acestei idei la reuniunea de politica monetara din octombrie, a afirmat luni presedintele BCE, Christine Lagarde, în Parlamentul European, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

„Inflatia ar putea creste temporar în trimestrul patru din 2024, dupa ce precedentele scaderi ale preturilor la energie au dus la reducerea ratei anuale a inflatiei, dar cele mai recente evolutii consolideaza încrederea noastra ca inflatia va reveni la tinta BCE de 2% în timp util. Vom tine cont de aceste evolutii la urmatoarea noastra reuniune de politica monetara, în 17 octombrie”, a declarat Christine Lagarde.

Oficialul a avertizat ca economia se confrunta cu dificultati, iar cel mai recent sondaj publicat de S&P Global arata ca activitatea economica în zona euro s-a contractat luna aceasta semnificativ si neasteptat, pe fondul declinului sectorului serviciilor, în timp ce s-a accelerat scaderea în industrie.

Tendinta de reducere a inflatiei se mentine în cele 20 de state membre ale zonei euro, iar analistii se asteapta ca datele publicate vineri în Franta si Spania sa arate o crestere a preturilor sub tinta BCE, de 2%. Luni, datele publicate de autoritatile din Italia si Germania au aratat o încetinire a inflatiei în septembrie. Investitorii se asteapta ca la sedinta monetara din octombrie Banca Centrala Europeana sa anunte a treia reducere a dobânzilor.

„În continuare, nivelul redus al unor indicatori sugereaza ca redresarea economiei se confrunta cu dificultati. Ne asteptam în timp la o consolidare a redresarii, deoarece majorarea salariilor va permite gospodariilor sa consume mai mult”, a declarat Lagarde.

În 12 septembrie, Banca Centrala Europeana a decis o noua reducere a dobânzii de baza cu 25 puncte de baza, pe masura ce inflatia încetineste, iar cresterea economica pierde din elan, dar nu a oferit niciun fel de indicii cu privire la urmatorii pasi.

„Consiliul guvernatorilor a decis sa scada cu 25 de puncte de baza rata dobânzii la facilitatea de depozit… În consecinta, rata dobânzii la facilitatea de depozit va fi redusa la 3,50%. Rata dobânzii la operatiunile principale de refinantare si rata dobânzii la facilitatea de creditare marginala vor fi diminuate la 3,65% si, respectiv, 3,90%”, se arata în comunicatul publicat la finalul reuniunii Consiliului guvernatorilor BCE.

În conditiile în care o noua reducere a costului creditului era asteptata de majoritatea observatorilor, atentia investitorilor s-a îndreptat spre ce va urma, însa BCE nu a oferit niciun fel de indicii, repetând ca deciziile sale vor fi luate de la o reuniune la alta.

„Consiliul guvernatorilor va continua sa urmeze o abordare bazata pe date si de la o sedinta la alta pentru a determina nivelul de restrictivitate si durata corespunzatoare de aplicare a acesteia. Consiliul guvernatorilor nu îsi asuma vreun angajament prealabil cu privire la o anumita traiectorie a ratelor dobânzilor”, se precizeaza în comunicatul BCE.

Cele mai mari banci din Uniunea Europeana au lucrat ani de zile în liniste pentru crearea unui nou sistem de plati care ar putea permite în cele din urma clientilor sa renunte la cardurile lor Visa si Mastercard, cel mai recent indiciu ca regiunea cauta sa se desprinda de doua din cele mai valoroase firme financiare din lume, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Proiectul Wero (parte a Initiativei Europene de Plati – EPI) se extinde acum în cea mai mare parte a Europei Occidentale. Sustinut de 16 procesatori de plati si banci importante, inclusiv BNP Paribas SA, Deutsche Bank AG si Worldline SA, în cele din urma platforma va permite, de exemplu, unui client german sa plateasca instant o nota de plata la un hotel din Franta folosind propriul lui cont bancar în loc de Visa sau Mastercard.

Poate parea simplu, dar daca firmele reusesc implementarea proiectului, Visa si Mastercard vor pierde taxe de miliarde de dolari, pe care le percep de la comerciantii europeni de fiecare data când consumatorii îsi folosesc cardul.

Dar, si mai important, este un exemplu de modul în care Europa nu mai vrea sa depinda de SUA pentru infrastructura cheie, financiara sau de alt tip.

„În conditiile în care Visa si Mastercard sunt atât de mari, controleaza o mare parte din piata. Ideea este de a construi o alternativa la solutiile internationale de plati, pentru a oferi consumatorilor si jucatorilor europeni o alegere europeana”, a apreciat Martina Weimert, director general la European Payments Initiative, compania din spatele Wero.

În zilele de dupa invadarea Ucrainei de catre Rusia, Visa si Mastercard s-au miscat rapid, suspendându-si operatiunile, prevenind platile externe ale detinatorilor rusi de carduri si oprind strainii sa fac tranzactii în Rusia.

Banca Centrala a Rusiei, pregatita pentru acest tip de criza, a creat anterior „Sistemul national de plati cu cardul” pentru procesarea tranzactiilor pe plan intern, chiar daca cardurile aveau logo-ul Visa sau Mastercard. Astfel, consumatorii au putut continua sa faca plati pe plan local dupa invazie.

Chiar înainte de închiderea retelelor în Rusia, Banca Centrala Europeana era din ce în ce mai îngrijorata de insuficienta suveranitate a sistemelor sale de plati.

Serviciile Wero urmeaza sa fie disponibile atât prin propria sa aplicatie cât si prin platformelor bancilor participante la proiect.

„Platile sunt o problema de volume. daca nu ai volume, nu ai capacitatea de a fi competitiv pentru utilizatori”, a explicat Carlo Bovero, de la BNP Paribas. Banca are peste 35 milioane de abonati la serviciul sau de plati Paylib în Franta, care se va alatura Wero.

Visa si Mastercard, înfiintate de banci în anii 1950 si 1960 ca o alternativa la numerar, au procesat anul trecut 14.800 miliarde de dolari si, respectiv, aproximativ 9.000 miliarde de dolari, obtinând comisioane din gestionarea tranzactiilor.

Conform datelor Boston Consulting Group, veniturile din plati au înregistrat o rata anuala de crestere de 8,3% în perioada 2017 – 2022, astfel încât veniturile ajung la 1.600 miliarde de dolari.

Banca Transilvania a vândut miercuri obligatiuni de 700 de milioane de euro, printr-o noua emisiune în care cererea din partea investitorilor a fost de peste 2,5 miliarde de euro, informeaza un comunicat al bancii.

Este a doua oara consecutiv când BT lanseaza o emisiune de obligatiuni sub umbrela Cadrului de finantare sustenabila.

Potrivit sursei citate, ordinele plasate au provenit de la aproape 170 de investitori institutionali, preponderent cei internationali, si anume 95%.

„Oferta a fost subscrisa de 131 de fonduri de investitii, fonduri de pensii, banci comerciale, companii de asigurare si companii comerciale din 28 de tari din Europa, SUA, Asia, Orientul Mijlociu etc. Peste 64% dintre investitorii care au subscris obligatiunile sustenabile ale BT au, la rândul lor, obiective ESG în politica lor de investitii”, se mentioneaza în comunicatul transmis Agerpres.

BT precizeaza ca fondurile atrase vor contribui la finantarea unor proiecte sustenabile, conform criteriilor de eligibilitate din Cadrul de finantare durabila: sustinerea IMM-urilor din regiuni mai putin dezvoltate din România; accesul populatiei la asistenta medicala si educatie; initiative care sustin tranzitia verde – cladiri verzi, proiecte de energie regenerabila, transport, agricultura ecologica.

„Suntem încântati de interesul investitorilor pentru aceasta emisiune, ceea ce arata din nou atât atractivitatea Bancii Transilvania, cât si potentialul tarii noastre. Mixul de yield, numarul investitorilor, volumul tranzactiei si volumul total al cererii seteaza noi repere pentru BT”, a declarat Ómer Tetik, director general al Bancii Transilvania, în comunicatul citat.

În prima ora de la lansarea tranzactiei, ordinele plasate de investitori au atins nivelul de peste 1 miliard de euro, BT beneficiind inclusiv de votul de încredere a doua institutii financiare internationale. Contextul favorabil al pietelor financiare si dinamica ordinelor plasate de investitori au condus la un cupon final de 5.125/an, randamentul fiind redus cu circa 40 de puncte baza fata de asteptarile initiale. Întregul proces de vânzare a fost finalizat în câteva ore, iar datorita interesului ridicat din piata, care a persistat chiar si dupa reducerea pretului, Banca Transilvania a decis sa majoreze suma atrasa pâna la 700 de milioane de euro.

Obligatiunile au maturitatea în 2030, sunt listate la Bursa din Dublin si sunt eligibile pentru cerinta minima de fonduri proprii si pasive eligibile (MREL), contribuind la asigurarea permanenta a unui nivel optim de fonduri, distincte de depozitele clientilor care sunt garantate de Fondul de Garantare a Depozitelor Bancare, conform standardelor europene privind bancile.

Vânzarea obligatiunilor a fost coordonata de J.P. Morgan, Morgan Stanley, Nomura si ING Bank, (acesta având si rolul de consultant ESG). BT Capital Partners, compania de brokeraj a Grupului Banca Transilvania, a fost Co-manager pentru aceasta emisiune. Consultantii juridici au fost Filip&Company, Freshfields Bruckhaus Deringer LLP, Clifford Chance Badea si Clifford Chance LLP. Deloitte Audit SRL a avut rolul de auditor financiar, iar KPMG Tax SRL a fost consultantul fiscal.

Prima emisiune de obligatiuni ESG, suprasubscrisa tot în câteva ore, a fost anuntata de Banca Transilvania în noiembrie 2023, ocazie cu care a atras 500 de milioane de euro.

Banca Transilvania este cea mai mare banca din România si din sud-estul Europei. Ca banca universala, acopera toate segmentele de clienti si linii de business în sectorul financiar. Are peste 20% cota de piata, 4,3 milioane de clienti, peste 10.000 de angajati, solutii de online banking si 500 de sedii în 180 de localitati.

Tensiunile dintre autoritatile germane si banca italiana UniCredit SpA au iesit luni la lumina, dupa ce cancelarul german Olaf Scholz a calificat drept un „atac neprietenos” decizia UniCredit de a deveni cel mai mare actionar la banca germana Commerzbank, informeaza AFP, citat de Agerpres.

Nemultumirea oficialilor germani a fost provocata de faptul ca UniCredit a decis sa foloseasca financiare derivate pentru a-si dubla participatia potentiala Commerzbank, pâna la aproape 21%, înainte de a obtine aprobarea autoritatilor de reglementare pentru aceasta majorare.

„Atacurile neprietenoase, preluarile ostile nu sunt un lucru bun pentru banci si de aceea Guvernul german a luat o pozitie foarte clara cu privire la acest subiect si a transmis foarte clar ca nu considera aceasta drept o abordare adecvata”, a declarat cancelarul Olaf Scholz, în marja unui eveniment care a avut loc la New York.

Declaratiile lui Olaf Scholz au provocat o cadere de 5,7% a cotatiei actiunilor Commerzbank, în conditiile în care investitorii au revizuit sansele ca UniCredit sa lanseze o oferta de preluare completa a Commerzbank.

Anterior, UniCredit a anuntat ca a achizitionat un pachet suplimentar de 11,5% din actiunile Commerzbank, care adaugat la pachetul initial de 9%, duce pozitia totala a bancii italiene la aproximativ 21%. Banca italiana este în prezent cel mai mare actionar de la Commerzbank, urmat de statul german (cu o participatie de 12%) si fondul american de investitii BlackRock Inc (care detine aproximativ 7,2% din actiuni).

Tentativa directorului general de la UniCredit, Andrea Orcel, de a pune la punct cea mai mare banca din Europa a devenit un test al hotarârii blocului comunitar de a depasi frontierele nationale si a redobândi o relevanta mondiala.

Renumit pentru tranzactiile pe care le-a încheiat, Orcel a semnat anul trecut prima sa mare achizitie în calitate de CEO a UniCredit, când a convenit sa preia divizia din România a Alpha Bank.

Analistii sustin de mult timp ca o fuziune între UniCredit si Commerzbank ar fi una dintre cele mai atractive combinatii din sectorul bancar european, având în vedere ca exista foarte putine suprapuneri regionale între operatiunile germane ale celor doua banci. HypoVereinsbank, pe care UniCredit a cumparat-o în 2005, este mai profitabila decât Commerzbank si are o prezenta puternica în regiunile Bavaria si Hamburg, în timp ce Commerzbank este prezenta pe întreg teritoriul Germaniei.