Blog

Italia ia în considerare sa ceara bancilor o contributie simbolica, calculata în functie de câstigurile realizate în ultimii doi ani, a anuntat duminica publicatia Corriere della Sera, fara a preciza sursa informatiei, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Guvernul premierului Giorgia Meloni analizeaza o plata unica de catre banci, de 1%-2% din profiturile lor, sustine ziarul italian. 

Asa numita „contributie de solidaritate” va fi platita dupa ce autoritatile vor lucra împreuna cu reprezentantii sectorului bancar la clarificarea taxei, si va fi diferita de controversata taxa pe profiturile excesive ale bancilor pe care Italia a încercat sa o aplice în 2023. Noua taxa ar putea fi aplicata si companiilor de asigurari si firmelor din energie. 

Daca Guvernul ajunge la un acord cu creditorii pentru „o contributie la buget”, va fi diferita fata de taxa impusa în 2023, a anuntat vicepremierul Antonio Tajani, într-un interviu separat acordat duminica Corriere. „Un impozit generalizat ar afecta în final bancile populare si bancile cooperatiste, care acorda împrumuturi cetatenilor, si trebuie protejate”, a explicat oficialul.

Ministrul italian de Finante, Giancarlo Giorgetti, lucreaza la finantarea pachetului fiscal pentru 2025, în valoare de aproximativ 25 miliarde de euro, iar pâna acum doar o jumatate din suma este disponibila.

Oficialii de la biroul premierului discuta cu Ministerul italian de Finante cum sa majoreze impozitele de la banci si companii de asigurari, ale caror câstiguri au fost majorate de dobânzile ridicate din ultimii ani, au declarat surse care au dorit sa-si pastreze anonimatul.

În vara anului trecut, planul de a impune o taxa de 40% pe profiturile excesive ale bancilor a dus la turbulente în sectorul financiar din Italia. Ulterior, Guvernul a revizuit taxa, dând creditorilor posibilitatea de a opta pentru consolidarea rezervelor interne de capital, în loc sa plateasca taxa. 

Nu este prima data când Guvernul italian nu îsi atinge tinta initiala privind taxele strânse de la companii. Fostul Guvern condus de Mario Draghi a strâns doar 500 de milioane de euro de pe urma unei taxe pe profiturile exceptionale ale companiilor din energie, în conditiile în care initial miza pe 10 miliarde de euro.

Raiffeisen Bank International (RBI) se va retrage din Belarus, în urma vânzarii subsidiarei sale locale Priorbank JSC catre Suhail Al Otaiba, cu sediul în Emiratele Arabe Unite, a anuntat vineri un purtator de cuvânt al grupului bancar austriac, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Soven 1 Holding va achizitiona participatia de 88% detinuta de RBI în Priorbank.

Tranzactia va provoca RBI pierderi de aproximativ 300 de milioane de euro, a informat grupul austriac. Conform calculelor Reuters, RBI a vândut subsidiara sa locala pentru aproximativ jumatate din capitalul sau de 600 de milioane de euro.

Tranzactia ar urma sa se finalizeze în trimestrul patru din 2024.

Raiffeisen, creditorul austriac cu relatii extinse în Rusia, este sub presiunea autoritatilor de reglementare pentru a-si reduce expunerea la piata rusa.

Banca Centrala Europeana a cerut bancilor din zona euro care înca opereaza în Rusia sa rupa legaturile. Organismul de supervizare bancara al BCE a cerut tuturor bancilor cu expunere semnificativa la Rusia sa accelereze eforturile de reducere a riscurilor, stabilind o foaie de parcurs clara privind reducerea activitatilor si iesirea de pe piata rusa.

Bancile europene ar putea sa nu aiba suficiente provizioane pentru acoperi creditele imobiliare neperformante, daca presiunile severe vor conduce la o crestere rapida a împrumuturilor cu probleme, arata un raport publicat joi de agentia de evaluare Moody’s Ratings, care considera însa ca cel mai probabil bancile au suficiente rezerve de capital pentru a face fata unei crize, transmite Reuters, citat de Agerpres.

Proprietarii de imobile din Europa au fost afectati de scaderea preturilor si cresterea costurilor cu împrumuturile, ceea creste riscul ca împrumuturile lor bancare sa nu poata fi rambursate, chir daca reducerile de dobânda adoptate de Banca Centrala Europeana au început sa le ofere o gura de oxigen.

Moody’s a simulat care ar fi consecintele unei deteriorari semnificative a calitatii împrumuturilor imobiliare pentru cele mai expuse 21 de banci europene, plecând de la un scenariu bazat pe stresul care a lovit bancile dupa criza financiara globala din 2008. Bancile incluse în simulare sunt cele cu cea mai mare expunere pe sectorul imobiliar comercial raportata la capitalizarea lor. Peste jumatate din aceste banci sunt din Germania, multe dintre ele fiind specializate pe sectorul imobiliar, iar restul din tari precum Suedia, Austria si Danemarca.

Moody’s a plecat de la ipoteza unui nivel al rezervelor pentru credite neperformante de 40%, media raportata de marile banci europene în ultimii cinci ani. Dar agentia de evaluare subliniaza ca, în primul trimestru al acestui an, acoperirea reala a fost mai mica, de 33,5%, ceea ce reflecta faptul ca creditele cu probleme au crescut mai rapid decât provizioanele.

„Chiar daca o migratie spre o calitate mai buna a activelor ar putea justifica o acoperire mai mica, vedem un risc crescut ca bancile sa fie insuficient provizionate”, sustine Moody’s în raportul sau.

Acest raport vine dupa un avertisment lansat luna trecuta de Banca Centrala Europeana, care a descoperit ca bancile din zona euro au fost mult prea optimiste în evaluarile lor cu privire la proprietatile comerciale, ceea ce ar putea sa mascheze o deteriorare a creditelor.

Potentialele presiuni ar fi mai mari pentru bancile cu o expunere mai mare pe cladirile de birouri din SUA si Marea Britanie si mai reduse pentru bancile care acorda credite pentru proiecte de locuinte, a descoperit Moody’s, care a adaugat ca toate bancile analizate ar ramâne peste pragurile minime de capital. „Testele noastre includ o serie de ipoteze simpliste dar sugereaza ca nu ar exista încalcari ale cerintelor referitoare la nivelul minim de capitalizare”, a subliniat Moody’s.

Rezerva Federala a SUA (Fed) a redus miercuri dobânda de referinta cu o jumatate de punct procentual, la un interval cuprins între 4,75% si 5%, în linie cu estimarile, transmite Reuters, citat de Agerpres.

„Comitetul a câstigat o mai mare încredere ca inflatia se îndreapta în mod sustenabil spre 2% si a apreciat ca riscurile în îndeplinirea obiectivelor referitoare la forta de munca si inflatie sunt aproximativ în echilibru”, se arata în comunicatul de la finalul reuniunii Fed de politica monetara.

Începând din luna iulie a anului trecut, Fed a pastrat dobânda de referinta în intervalul 5,25% – 5,5%, cel mai ridicat din ultimii 23 de ani, pentru a evita o noua explozie a preturilor.

De asemenea, oficialii Fed au anuntat ca pâna la finalul anului se asteapta la o noua reducere a dobânzii cu o jumatate de punct procentual, o noua reducere de un punct procentual în 2025, si înca o jumatate de punct procentual în 2026, când dobânda ar urma sa se situeze la un interval cuprins între 2,75% si 3%.

Rata somajului ar urma sa ajunga la 4,4% la finalul anului si sa se mentina la acest nivel si în 2025. Cresterea economiei SUA este estimata la 2,1% în 2024 si 2% în 2025, similar cu nivelul previzionat în iunie de Fed.

Conform datelor publicate saptamâna trecuta de Departamentul american al Comertului, inflatia a înregistrat luna trecuta o scadere peste asteptari în SUA. Indicele preturilor de consum a înregistrat un avans de 2,5% în ritm anual în luna august, dupa un avans de 2,9% în luna iulie, acesta fiind cel mai redus nivel înregistrat dupa luna februarie 2021. Cifra i-a luat prin suprindere pe analistii care mizau pe o încetinire a inflatiei pâna la 2,6%.

De asemenea, Departamentul Muncii a informat ca rata somajului a scazut, de la 4,3% în luna iulie, pâna la 4,2% în luna august, în timp ce analistii se asteptau sa ramâna stabila la 4,3%.

Rezerva Federala a SUA utilizeaza datele privind somajul si cele privind inflatia pentru a decide daca economia încetineste si este gata pentru o reducere a dobânzii de politica monetara.

Grupul bancar italian UniCredit SpA urmeaza sa solicite permisiunea autoritatii de reglementare pentru a-si majora participatia pe care o detine la banca germana Commerzbank AG, pâna la 30%, în contextul în care directorul general de la UniCredit, Andrea Orcel, analizeaza o posibila preluare completa a bancii germane, transmite Bloomberg, citat de Agerpres.

Potrivit unor surse din apropierea acestui dosar, în zilele urmatoare UniCredit va depune o solicitare la Banca Centrala Europeana, care este cea mai importanta autoritate de reglementare pentru bancile din zona euro, pentru a-si putea majora participatia la Commerzbank. Depunerea unei solicitari nu înseamna în mod neaparat ca UniCredit va ajunge sa detina 30% din actiunile Commerzbank si nici ca va cumpara noi actiuni, au precizat sursele care au dorit sa îsi pastreze anonimatul.

Saptamâna trecuta, UniCredit a provocat o surpriza prin anuntul ca a ajuns sa detina 9% din actiunile Commerzbank iar ulterior CEO-ul Andrea Orcel a spus ca o preluare completa a bancii germane este una dintre optiuni. Orcel a mai spus ca UniCredit ar putea decide la final sa îsi vânda participatia daca argumentele economice ale unei tranzactii nu vor fi convingatoare.

Depunerea unei solicitari la Banca Centrala Europeana vine dupa ce, saptamâna trecuta, UniCredit a informat ca intentioneaza sa ceara autoritatii de reglementare permisiunea de a-si majora participatia la Commerzbank dincolo de pragul de 10%, a precizat sursa citata de Bloomberg.

„UniCredit va depune solicitarea pentru obtinerea autorizatiei de a-si majora participatia la Commerzbank, dincolo de 9,9%, daca si când va fi necesar”, a transmis în mod oficial banca italiana într-un comunicat de presa. Asta va da „flexibilitate” abordarii UniCredit cu privire la investitia sa la Commerzbank, a adaugat banca italiana.

Analistii sustin de mult timp ca o fuziune între UniCredit si Commerzbank ar fi una dintre cele mai atractive combinatii din sectorul bancar european, având în vedere ca exista foarte putine suprapuneri regionale între operatiunile germane ale celor doua banci. HypoVereinsbank, pe care UniCredit a cumparat-o în 2005, este mai profitabila decât Commerzbank si are o prezenta puternica în regiunile Bavaria si Hamburg, în timp ce Commerzbank este prezenta pe întreg teritoriul Germaniei.