Banca Centrală a Greciei a adus cu avionul miliarde de euro în țară pentru a evita o criză bancară, scrie hotnews.ro cu refrire la ziarul elen To Vima. Banii au fost expediați de alte bănci centrale, Banca Greciei putând tipări doar bancnote de 10 euro.
În timpul crizelor bancare panica stârnită ar putea ruina întreg sistemul bancar astfel încât Banca Centrală încearcă evitarea colapsului. Temerea e legata de o posibilă renunțare la euro și revenirea la drahmă, mai scrie To Vima, ceea ce face populația să își retragă economiile pentru a le ține în safeurile personale sau să își plaseze banii în băncile străine.
Oficialii Băncii Greciei nu au dorit să comenteze, deși numerarul aflat în circulație a sărit de la 20 de miliarde la 48 de miliarde de euro – circa un sfert din PIB-ul elen.
Pentru a satisface cererea mare de numerar, Banca Greciei a adus prin intermediul curselor aeriene o mulțime de bancnote cu care să alimenteze băncile locale. Băncile grecești au pierdut aproximativ o treime din depozitele lor, după ce criza datoriilor a explodat la sfârșitul anului 2009. Fără acces la piețele de finanțare, ele depind de lichiditatea oferită de banca centrală.
Banii au venit cu avionul, fiind preluați apoi de camioane și transportați la Banca Centrală, de unde erau apoi distribuiți. Cum un camion poate transporta la un singur drum până la 2 miliarde, pentru cele 28 de miliarde ar fi fost nevoie de 14 camioane, mai scrie To Vima. Dacă încărcătura ar fi însă formată din bancnote de valoare mai mică, numărul camioanelor ar fi mai ridicat, mai notează ziariștii greci.
Angajații băncii centrale elene ar fi lucrat zi și noapte pentru a rezolva problema lichidității, mai notează To Vima, iar numărul expedițiilor trimise către bănci ar fi urcat și la 200 pe zi.
Potrivit unui studiu realizat de Banca Greciei totalul retragerilor din bănci de la inceputul crizei până la jumătatea anului trecut ar fi urcat la 87,5 mld euro. Dintre aceștia, aproximativ o treime au plecat peste hotare, o altă treime a fost depozitată în cutii, safeuri etc., iar o treime a fost cheltuită pentru a suplini reducerea salariilor și perioadele de șomaj. În aceeași perioada, au re-intrat în bănci circa 10 miliarde de euro.
De curând, băncile elene au început o campanie agresivă de lobby pe lângă instituțiile financiare internaționale responsabile de programul de finanțare al Greciei, încercând să înlesnească condițiile care vor însoți recapitalizarea sistemului financiar și să evite naționalizarea, potrivit Financial Times.
Acordul de 172 miliarde euro convenit de Grecia cu Comisia Europeană, Banca Centrală Europeană și Fondul Monetar International prevede recapitalizarea cu 27 miliarde euro a celor mai mari 4 bănci elene – National Bank of Greece, Eurobank, Alpha Bank si Piraeus Bank. Investitorii privați ar trebui să participe cu alte 2,5 miliarde euro la recapitalizarea băncilor.
Atragerea de fonduri din sectorul privat se dovedește însă tot mai dificilă până la termenul limită din aprilie, unii analiști considerând că prețurile la care sunt evaluate acțiunile celor 4 bănci ar fi nerealiste, relateaza Financial Times. Mai mult, băncile vizate au capital negativ de aproximativ 8 miliarde euro, care descurajează de asemenea investitorii privați.
„Investitorii nu sunt dispuși să plătească pentru pierderile din trecut. Dacă vrei să atragi capital privat, trebuie să reexaminezi aceste condiții”, a declarat directorul general adjunct al Eurobank, Nikos Karamouzis, care se referă la condițiile din acordul de bailout al Greciei în privința recapitalizării băncilor.
Potrivit bancherilor și analistilor, niciun fond de investiții serios nu s-a arătat dispus să cumpere acțiuni la cele 4 bănci elene, iar din zona fondurilor de hedging și-au exprimat interesul doar câteva firme.
Băncile riscă să fie naționalizate în totalitate dacă nu vor reuși să atragă investitori privați. În această situație, băncile ar fi preluate de Fondul Elen de Stabiltiate Financiară, instituția elenă care administrează fondurile transferate de UE și FMI.
Bancherii sunt nemultumiți că acordul definește valoarea capitalului băncilor drept un multiplu (de 1-2 ori) al valorii nete a activelor, în timp ce majoritatea băncilor europene sunt tranzacționate pe burse la prețuri de câteva ori mai mici decât cele indicate de un astfel de calcul.
Termenul limită pentru atragerea capitalului privat – sfârșitul lunii aprilie – este de asemenea foarte dificil de respectat, reclamă bancherii greci, în special în contextul fuziunii dintre National Bank of Greece și Eurobank.
