Parlamentul cipriot a respins taxa pe depozite bancare, o condiţie pentru primirea unui ajutor financiar de 10 miliarde de euro necesar salvării țării și a băncilor de la faliment, declanșând astfel o nouă criză în zona euro, scrie bancherul.ro.
Parlamentul din Cipru are 56 de membri, dintre care majoritatea, respectiv 36 au votat împotriva taxei iar 19 s-au abținut, un parlamentar fiind absent, relatează agențiile de presă internaționale.
Planul de salvare a Ciprului este pus astfel sub semnul întrebării, ceea ce ar putea aduce noi tensiuni în zona euro. Țările UE au declarat înainte de vot că nu vor acorda Ciprului împrumutul de 10 miliarde de euro aprobat sâmbătă dacă nu va fi aprobată și contribuția deponenților la planul de salvare.
Banca Centrală Europeană a amenințat, de asemenea, că va suspenda împrumuturile de urgență pentru băncile cipriote.
Naționalizarea unei părți de până la 10% din depozitele bancare ar fi adus încă 5,8 miliarde de euro la pachetul financiar necesar salvării Ciprului. Această măsură a fost luată întrucât dacă întregul pachet de 15,8 miliarde de euro ar fi suportat de guvern, datoria publică a acestuia ar fi devenit prea mare și imposibil de suportat.
Acțiunile de pe bursele europene sunt în scădere iar moneda euro s-a devalorizat la un record al ultimelor 3 luni, cu toate că economia Ciprului reprezintă doar 0,2% din economia zonei euro formată din 17 țări.
Oficialii europeni, printre care ministrul de Finanțe al Olandei, Jeroen Dijsselbloem, au spus că Ciprul trebuie să contribuie la pachetul financiar de salvare a țării, întrucât situația țării este unică, sistemul bancar fiind de 6 ori mai mare decât economia.
Naționalizarea depozitelor, văzută ca o măsură împotriva Ciprului
Votul a fost aplaudat de mulțimea adunată în față Parlamentului din Cipru, care a scandat: „Ciprul aparține poporului său”, relatează Reuters.
Proaspătul ales președinte al țării, Nicos Anastasiades, avertizase astăzi că Parlamentul va respinge ideea de naționalizare a depozitelor, „pentru că ei cred că este o decizie nedreaptă și împotriva intereselor Ciprului, în general.”
Anastasiades a refuzat să accepte o taxă mai mare de 10% pe depozitele mai mari de 100.000 de euro, ceea ce înseamnă și impozitarea conturilor cu valori mai mici, care ar fi afectat cea mai mare parte a deponenților încrezători că depozitele lor sunt garantate.
Decizia fără precedent luată de Eurozone de a impune taxe pe depozitele bancare a stârnit un val de indignare printre ciprioți și a provocat tensiuni pe piețele finanicare.
Oficialii europeni au explicat că este vorba de o decizie unică, ce nu se va repeta în alte țări din Europa, întrucât în Cipru este o situație specială, majoritatea depozitelor fiind deținute de străini și de ruși care urmăresc să-și ascundă averile sau afacerile oneroase.
