Deponenții și plătitorii de taxe ar trebui să fie ultima variantă la care să se apeleze pentru salvarea băncilor, este opinia unui comitet al Parlamentului European. Europarlamentarii au votat pentru a interzice utilizarea depozitelor sub 100.000 euro în situații de criză, scrie conso.ro.
Setul de reguli a fost propus de Comisia Europeană și privește salvarea băncilor cu probleme. Acesta a ajuns în Comitetul de Afaceri Economice și Monetare al Parlamentului European unde a primit o serie de ajustări importante.
Astfel, deponenții ar trebui să beneficieze de mai multă siguranță iar depozitele aflate sub pragul de garantare nu trebuie să fie afectate în cazul în care banca are probleme. Regulile vin după ce în aprilie sistemul bancar din Cipru a ajuns în mijlocul atenției publice, prin propunerea de taxare a deponenților pentru salvarea celor mai mari 2 bănci ale țării.
Mai multă protecție pentru deponenți
Conform proiectului de reglementare, o bancă cu probleme trebuie să recurgă în primul rând la propriile active pentru a își rezolva situația de criză. Cazul recent din Cipru a demonstrat în mod clar necesitatea pentru proceduri care să ofere garanția ca întâi acționarii, apoi deținătorii de titluri și abia în ultimul rând deponenții au de suferit.
Poziția Parlamentului susține propunerea Comisiei privind ordinea creditorilor care sunt afectați dar inserează și clauze care stipulează că depozitele mai mici de 100.000 euro nu vor putea fi utilizate deloc, iar cele peste 100.000 euro nu pot fi atinse decât în ultimă instanță.
Textul adoptat de Parlament elimină posibilitatea sugerată de Comisie de a utiliza fonduri ale schemelor de garantare a depozitelor pentru a susține măsurile de redresare a băncilor. Schema ar urma să intre în vigoare până în ianuarie 2016 cel târziu, termenul propus fiind cu 2 ani mai mic decât cel înaintat de Comisia Europeană.
Fondurile publice nu vor mai fi utilizate decât excepțional
Regulile oferă detalii asupra situațiilor în care banii publici pot fi utilizați la susținerea unei bănci. Fondurile de stat ar trebui sa fie o soluție de ultimă instanță, adoptată doar după ce tot capitalul instituției de credit a fost folosit, iar intervenția publică este necesară fie pentru a preveni “efecte adverse semnificative asupra stabilității financiare”, fie pentru a “proteja interesul public în cazul în care banca ar fi obținut anterior infuzii de lichiditate extraordinare din partea băncii centrale”.
“Banii cetățenilor nu pot fi utilizați decât în 3 modalități: pentru a garanta pasive sau active, pentru a achiziționa o cotă parte dintr-o bancă sau pentru a institui proprietatea publică temporară”, precizează oficiali ai Parlamentului European.
Fiecare stat membru va trebui sa înființeze un fond de redresare, finanțat de industria bancară. În termen de 10 ani de la intrarea in vigoare a reglementărilor, fiecare fond trebuie să atingă pragul de 1,5% din valoarea depozitelor administrate de băncile participante.
Proiectul legislativ așteaptă și opinia Consiliului UE, după care urmează o rundă de negocieri între Parlamentul European si Consiliu.
