A fost făcut public Raportul Comisiei de anchetă pentru examinarea modului de administrare a pachetului de acţiuni al statului deținut la „Banca de Economii” S.A. Vă prezentăm în continuare concluziile și recomandările elaboratea de către comisie.
Comisia constată următoarele circumstanţe care au condiţionat şi au facilitat evoluţia situaţiei în Banca de Economii:
– Activitatea inadecvată a Preşedintelui Băncii Grigore Gacikevici, realizată cu încălcarea normelor prudenţiale, nerespectarea recomandărilor BNM, luarea deciziilor de creditare într-un mod netransparent, raportări eronate şi incomplete prezentate Consiliului de administraţie, Ministerului Finanţelor şi Băncii Naţionale a Moldovei.
– Insuficienţa cadrului legal naţional care reglementează guvernarea corporativă în societăţile pe acţiuni, în general, şi a băncilor, în particular. Acest fapt a fost constatat şi prin raportul Băncii Europene de Reconstrucţie şi Dezvoltare din 2011 şi cel al Băncii Mondiale din 2012.
– Exercitarea insuficientă a atribuţiilor de gestiune a cotei statului, atribuții delegate Ministerului Finanțelor.
– Lipsa unui sistem de control din partea autorităţii responsabile, conform legii, pentru gestiunea cotei statului – din partea Agenţiei Proprietăţii Publice, subordonată Ministerului Economiei, asupra îndeplinirii corespunzătoare a contractului referitor la gestionarea proprietăţii statului de către Ministerul Finanţelor în „Banca de Economii” S.A.
– Rolul proactiv exercitat insuficient de Consiliul Băncii de Economii pînă în iunie 2012 în remedierea deficienţelor identificate prin actele de control ale BNM şi ale Curţii de Conturi, precum şi al reprezentantului statului la „Banca de Economii” S.A. dl Victor Barbăneagră.
– Impactul negativ asupra Băncii de Economii al modificărilor legislative cu privire la gaj, care au exonerat depunătorul gajului de responsabilitatea penală privind păstrarea şi menţinerea integrităţii şi valorii bunurilor gajate.
– Reacţia întîrziată a instituţiilor de drept în investigarea cazurilor concrete de acordare a unor credite în condiţii suspicioase.
– Atacul mediatic asupra Băncii de Economii care a avut un efect negativ asupra situaţiei financiare a acesteia, manifestat prin retragerea unui volum important al depozitelor.
– Rezultatele acţiunilor de coordonare a situaţiei în Banca de Economii întreprinse de către CNSF nu au fost pe deplin eficiente din cauza comunicării deficitare între instituţiile statului (Ministerul Finanţelor, Ministerul Economiei, Banca Naţională a Moldovei).
În cadrul Comisiei de anchetă au fost discutate 3 variante teoretic posibile de depăşire a situaţiei insuficienţei capitalului Băncii de Economii, şi anume:
1. Naţionalizarea Băncii de Economii. Pentru realizarea acestei variante este necesară adoptarea în pachet a unei legi speciale privind naţionalizarea Băncii de Economii şi a unei legi pentru modificarea Codului civil, a Legii exproprierii pentru cauză de utilitate publică, a Legii privind societăţile pe acţiuni și a Legii instituţiilor financiare. Decizia în acest sens depinde doar de stat.
2. Cedarea controlului unui investitor privat cu menţinerea de către stat a pachetului de blocaj. Acest pachet de acţiuni al statului va garanta prezenţa statului în societatea pe acțiuni la nivel de 33%. Decizia privind realizarea acestei variante depinde de acţionarii privaţi. Această variantă nu implică costuri financiare din partea statului.
3. Majorarea capitalului statutar al debitorilor Băncii de Economii (din rîndurile întreprinderilor de stat) care au la această bancă credite neperformante, cu scopul rambursării acestor credite. Această măsură poate restabili parţial capitalul Băncii de Economii. Decizia depinde de stat. Costurile financiare urmează a fi precizate, însă acestea vor fi mult mai mari decît în varianta 1.
Totodată, comisia a ajuns la concluzia că este necesară efectuarea promptă a următoarelor recomandări:
1. Partajarea clară a atribuţiilor organelor de conducere ale băncii, acordarea de atribuţii suplimentare Consiliului Băncii în vederea realizării eficiente a funcţiei de supraveghere a activităţii organului executiv şi exercitarea unui rol proactiv în administrarea băncii. Urmează să se ţină cont de recomandările internaţionale în domeniu, inclusiv de principiile Acordului Basel din 2010 pentru guvernarea corporativă a băncilor, care acordă atribuţii extinse consiliilor băncilor.
2. Revizuirea de către Guvern a contractului de delegare a funcţiilor de deţinător al cotelor statului dintre Agenţia Proprietăţii Publice şi instituţiile departamentale în scopul instituirii mecanismului de control privind îndeplinirea obligaţiilor şi a drepturilor contractuale referitor la gestionarea proprietăţii statului.
3. Guvernul va propune modalitatea de stabilire a reprezentanţilor statului în Consiliul Băncii, depăşind caracterul „monodepartamental”.
4. Modificarea legislaţiei în vederea includerii companiilor de evaluare în lista entităţilor supravegheate.
5. Modificarea legislaţiei în vederea includerii automate a rezervei în consiliile de administraţie în cazul demisiei unui membru al acestora.
6. Prevederea de către legislaţie a responsabilităţii penale a depunătorilor de gaj pentru păstrarea şi menţinerea integrităţii şi valorii bunurilor gajate.
7. Parlamentul şi Guvernul vor întreprinde măsuri urgente şi determinante privind restituirea către Banca de Economii a rulajelor întreprinderilor şi organizaţiilor de stat şi ale întreprinderilor în care statul deţine controlul.
