Ultimele date publicate de BNM și BNS scot în evidență o evoluție relativ ambiguă a economiei moldovenești.
Acestea ne-au adus atât vești bune, care inspiră un anumit optimism, cât și vești proaste, care ne reamintesc de vulnerabilitatea țării noastre la dificultățile economice din regiune, scrie Expert-Grup în ultima ediție a publicației periodice „Realitatea Economică”.
Evoluțiile pozitive au fost:
Volumul total al creditelor noi a crescut cu 7,8% în iulie față de aceiași perioadă a anului precedent (f-a-p), după o scădere cu 12% în iunie. Creșterea a fost determinată preponderent de creditele în lei acordate persoanelor fizice (+30%) și a celor în valută străină acordate persoanelor juridice (+8,4%). O asemenea expansiune a creditării este un fenomen mai puțin obișnuit în condițiile unor riscuri macroeconomice sporite, dar și având în vedere abordarea tradițională foarte conservativă a băncilor moldovenești vis-a-vis de activele sale. Prin urmare, cauza ține mai degrabă de combinația dintre excedentul de lichidități din cadrul sistemului bancar și politica monetară acomodativă promovată de BNM.
Totuși, cel mai probabil, principalii beneficiari ai acestor împrumuturi sunt clienții fideli ai băncilor, care dispun și de istorii creditare favorabile; iar sursele de finanțare rămân în continuare o constrângere majoră pentru mediul de afaceri autohton, în special pentru întreprinderile mici și mijlocii.
Volumul transferurilor de peste hotare în favoarea persoanelor fizice a crescut cu 4,5% în iulie (f-a-p). Evoluția este determinată de transferurile din Federația Rusă: cele exprimate în ruble rusești au crescut cu 46% (f-a-p). În același timp, transferurile exprimate în euro, majoritatea din care provin din UE, au diminuat cu 9,6% (f-a-p), relevând situația economică mai dificilă din această regiune. Evident, creșterea remitențelor este o veste bună doar pe termen scurt, atât timp cât acestea compensează într-o anumită măsură deficitul de cont curent și susțin cererea internă.
Creșterea volumului banilor în circulație cu 11,4% în iulie (f-a-p). Indicatorul respectiv reflectă, de regulă, consumul final și intermediar, care este un rezultat al creșterii creditelor noi și a remitențelor. La rândul său, acesta explică îmbunătățirea dinamicii importurilor și a încasărilor fiscale din TVA și accize.
Tendințele pozitive au fost umbrite de câteva vești proaste:
Reducerea exporturilor cu 10% în iulie (f-a-p), după o creștere de 3,7% în luna precedentă. Aceasta a fost determinată preponderent de răcirea cererii din țările UE (exporturile în UE au diminuat cu 23,5% f-a-p). Totodată, remarcăm și încetinirea vizibilă a exporturilor moldovenești spre CSI, de la o rată de creștere de 6,7% în iunie la doar 0,2% în iulie, f-a-p, fapt ce denotă înrăutățirea situației economice și pe aceste piețe.
Calitatea portofoliilor bancare rămâne nefavorabilă.
Ponderea deducerilor la pierderi pentru credite în total credite a constituit 5,12% în luna iulie, fiind în creștere continuă de la începutul anului, când aceasta a fost de doar 3,59%. Fenomenul dat se explică, pe de o parte, de înrăutățirea situației financiare a clienților bancari, iar pe de altă parte, de nivelul înalt de incertitudine privind perspectivele macroeconomice imediate.
Astfel, norii de incertitudine continuă să planeze deasupra economiei naționale și regionale. Totuși, în următoarele luni ne putem aștepta la stabilizarea economiei moldovenești, evident în absența unor șocuri economice majore. Totodată, momentul relansării economice ferme nu poate fi anticipat cu precizie și este foarte posibil să întârzie. Aceasta depinde de calitatea reformelor și a guvernării economice și de situația economică externă și alți factori ce nu pot fi influențați pe intern.
