Blog

Controalele privind munca nedeclarata si salariile „în plic” au dus, în prima jumatate a anului, la stabilirea unor obligatii suplimentare de milioane de lei. Serviciul Fiscal de Stat sustine ca a intensificat atât verificarile, cât si masurile de conformare voluntara în rândul angajatorilor.

În primele sase luni din 2026, Serviciul Fiscal de Stat a efectuat 5.203 vizite fiscale la agenti economici din sectoare considerate cu risc sporit de neconformare si a organizat 62 de seminare pentru angajati si angajatori.

În paralel cu actiunile de informare, Fiscul a continuat controalele în cazurile în care masurile de conformare voluntara nu au avut rezultatele asteptate. În total, au fost constatate 88 de cazuri de încalcare a legislatiei în domeniul raporturilor de munca.

În urma controalelor, au fost calculate suplimentar la buget obligatii aferente platilor salariale, penalitati si amenzi în valoare totala de 16,2 milioane de lei, dintre care 8,4 milioane de lei au fost deja achitate.

Totodata, agentii economici vizati de masurile de conformare au declarat în primele sase luni obligatii aferente platilor salariale de 524,5 milioane de lei, cu 29,48% mai mult decât în aceeasi perioada a anului trecut.

Cea mai mare parte a sumei revine contributiilor de asigurari sociale, de 313,6 milioane de lei. Alte 95,3 milioane de lei reprezinta impozitul pe venit din salarii, iar 115,5 milioane de lei – primele de asigurare obligatorie de asistenta medicala.

Per total, în perioada ianuarie–iunie 2026, la Bugetul Public National au fost încasate 25,5 miliarde de lei din obligatiile aferente platilor salariale, cu 10,42% mai mult fata de perioada similara din 2025.

Actiunile sunt desfasurate în cadrul planului „Declara, Achita Legal Salariul”, prin care SFS urmareste reducerea muncii nedeclarate si a platilor salariale neoficiale.

Peste 15 mii de moldoveni aflati în cautarea unui loc de munca s-au angajat de la începutul anului 2026 cu sprijinul subdiviziunilor teritoriale pentru ocuparea fortei de munca ale Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca.

Potrivit datelor ANOFM, pâna în prezent au fost plasate în câmpul muncii 15.083 de persoane, dintre care 4.525 erau înregistrate ca someri. Alte 346 de persoane au fost angajate ca zilieri sau pe perioade determinate de pâna la trei luni.

Femeile reprezinta 42,1% din totalul persoanelor angajate, respectiv 6.343 de persoane. Totodata, 2.760 de persoane aveau cel putin 55 de ani, iar 255 erau persoane cu dizabilitati. Printre cei care si-au gasit un loc de munca se numara si migranti reveniti în tara si persoane de etnie roma.

În cazul celor 4.525 de someri care s-au angajat, mai mult de jumatate sunt femei, iar aproape 59% provin din mediul rural. Tinerii cu vârste între 16 si 35 de ani reprezinta 27,8%, adica 1.258 de persoane.

Cele mai multe angajari au fost înregistrate în zona serviciilor colective, sociale si personale – 34,2% din total. Agricultura a atras 17,5% dintre persoanele angajate, iar comertul cu ridicata si cu amanuntul – 14,4%.

Industria a reprezentat alte 10,1% din angajari, urmata de administratia publica – 5,8%, constructii – 4%, sanatate si asistenta sociala – 3,8%, învatamânt – 2,7% si transporturi, depozitare si comunicatii – 2,2%.

Datele arata ca serviciile, agricultura si comertul concentreaza cea mai mare parte a angajarilor realizate prin intermediul ANOFM în acest an.

Valoarea achizitiilor publice din Republica Moldova a ajuns în 2025 la 17,32 miliarde de lei, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu. Datele apar într-un infografic publicat de IDIS „Viitorul”, realizat în cadrul proiectului de sprijinire a reformei achizitiilor publice din Moldova.

Potrivit datelor prezentate de IDIS „Viitorul”, volumul achizitiilor publice a crescut considerabil fata de anii precedenti. În 2024, valoarea acestora era de 13,32 miliarde de lei, iar în 2023 – de 12,36 miliarde de lei.

Din totalul înregistrat anul trecut, 9,22 miliarde de lei au reprezentat contracte pentru lucrari, 5,9 miliarde de lei – achizitii de bunuri, iar alte 2,2 miliarde de lei – servicii.

Datele arata si o crestere rapida a contractelor de lucrari publice. Valoarea acestora s-a majorat de la 4,52 miliarde de lei în 2023 la 9,22 miliarde de lei în 2025, ceea ce înseamna ca s-a dublat în doar doi ani.

În acelasi timp, aproximativ 14 miliarde de lei din achizitiile realizate în 2025 au fost atribuite prin licitatii deschise. Alte circa 1 miliard de lei au fost contractate prin procedura de negociere fara publicare.

Conform infograficului, 12,3% dintre procedurile de achizitii publice din 2025 au fost anulate.

IDIS „Viitorul” mai arata ca achizitiile publice reprezinta aproximativ 13% din totalul cheltuielilor publice ale Republicii Moldova si circa 5% din PIB. Spre comparatie, la nivelul tarilor OECD, achizitiile publice reprezinta în medie aproximativ 30% din cheltuielile guvernamentale si 12,7% din PIB.

Evolutia din ultimul deceniu arata o crestere semnificativa a pietei. Daca în 2015 valoarea achizitiilor publice era de 6,46 miliarde de lei, în 2025 aceasta a depasit 17 miliarde de lei, fiind de aproape 2,7 ori mai mare.

Infograficul a fost elaborat de IDIS „Viitorul”, în cadrul proiectului „Sprijinirea reformei achizitiilor publice din Moldova în contextul aderarii la UE”, finantat de Uniunea Europeana. Sursa datelor utilizate în material o constituie rapoartele statistice ale Agentiei Achizitii Publice si informatiile de pe tender.gov.md.

Integrarea economica europeana nu înseamna doar apropierea Republicii Moldova de Uniunea Europeana. Pentru mediul de afaceri, aceasta înseamna acces la o piata de peste 450 de milioane de consumatori, reguli si standarde comune, un climat investitional mai predictibil si oportunitati sporite pentru dezvoltarea companiilor.

În cadrul Moldova Business Week 2026, reprezentanti ai institutiilor publice, ai mediului de afaceri, investitori, institutii financiare si experti economici vor analiza impactul integrarii economice europene asupra competitivitatii companiilor din tara noastra. Agenda va include sesiuni dedicate accesului la piata europeana, atragerii investitiilor, dezvoltarii exporturilor si armonizarii standardelor generate de reformele economice aflate în desfasurare.

Experienta statelor care au parcurs deja acest proces arata ca integrarea europeana poate accelera dezvoltarea mediului de afaceri si poate crea conditii mai favorabile pentru investitii si exporturi.

Polonia este unul dintre cele mai relevante exemple. Potrivit unei analize realizate de Institutul Economic Polonez, la 20 de ani de la aderarea la Uniunea Europeana, PIB-ul real pe cap de locuitor al Poloniei era cu aproximativ 40% mai mare decât ar fi fost într-un scenariu în care tara nu ar fi aderat la UE.

În aceeasi perioada, valoarea exporturilor de servicii ale celor opt state din Europa Centrala si de Est care au aderat la UE în 2004 a crescut de 3,5 ori între 2005 si 2022. Totodata, aceste tari au atras, cumulativ, aproape 630 de miliarde de dolari în investitii straine directe între 2004 si 2022.

Si România reprezinta un bun exemplu. De la aderarea la Uniunea Europeana, în 2007, PIB-ul pe cap de locuitor, exprimat în standarde ale puterii de cumparare, a crescut de la 44% din media Uniunii Europene la aproximativ 78% în 2024. Aceasta evolutie reflecta un proces accelerat de convergenta economica, desfasurat în contextul cresterii investitiilor, dezvoltarii exporturilor si integrarii în lanturile valorice europene.

Republica Moldova avanseaza, la rândul sau, pe calea integrarii economice europene. Uniunea Europeana este deja principalul partener comercial al tarii. Potrivit Biroului National de Statistica, în 2025, 67,5% din exporturile de marfuri ale Republicii Moldova au fost directionate catre statele membre ale Uniunii Europene, iar 54,1% din importurile de marfuri au provenit din spatiul comunitar.

Totodata, Planul de Crestere pentru Republica Moldova, sustinut de Uniunea Europeana cu pâna la 1,9 miliarde de euro pentru perioada 2025–2027, creeaza premise pentru atragerea investitiilor, modernizarea infrastructurii si consolidarea competitivitatii economiei, în paralel cu implementarea reformelor prevazute în Agenda de reforme.

Natalia Bejan, directoarea Agentiei de Investitii: „Integrarea economica europeana creeaza conditii mai bune pentru dezvoltarea companiilor din Republica Moldova. Vorbim despre acces la piete, investitii, standarde care faciliteaza comertul si un mediu de afaceri mai competitiv. Este important ca antreprenorii si investitorii sa înteleaga cum pot valorifica aceste beneficii si sa identifice instrumentele care îi pot ajuta sa se dezvolte.”

Care sunt avantajele concrete ale integrarii economice europene pentru companii?

Acces la noi piete

Companiile beneficiaza de un acces mai facil la piata europeana, ceea ce le permite sa îsi diversifice pietele de desfacere, sa ajunga la noi clienti si sa îsi extinda activitatea dincolo de granitele Republicii Moldova. 

Integrarea în lanturile valorice europene

Companiile locale pot deveni furnizori sau parteneri ai unor companii internationale, participând la procese de productie, servicii si distributie desfasurate în mai multe state europene. 

Cresterea încrederii investitorilor

Un cadru economic aliniat la standardele europene si un proces continuu de reforme sporesc încrederea investitorilor, ceea ce poate conduce la atragerea de investitii noi, dezvoltarea unor proiecte de amploare si crearea de locuri de munca. 

Acces la instrumente de finantare si programe de sprijin

Companiile pot beneficia de fonduri europene, programe de dezvoltare, garantii financiare si alte instrumente care sustin investitiile, inovarea, digitalizarea si cresterea competitivitatii. 

Un mediu de afaceri mai predictibil

Armonizarea legislatiei si a standardelor cu cele ale Uniunii Europene contribuie la reguli mai clare si mai stabile, reducând incertitudinile si oferind companiilor un cadru favorabil pentru planificarea investitiilor si dezvoltarea pe termen lung. 

Cresterea competitivitatii

Adoptarea standardelor europene si accesul la tehnologii, know-how si parteneriate internationale contribuie la cresterea calitatii produselor si serviciilor, ajutând companiile sa concureze mai eficient pe pietele europene si globale.

Într-un context economic în continua schimbare, integrarea europeana nu mai reprezinta doar un obiectiv strategic, ci si un avantaj major pentru companiile care vor sa creasca, sa atraga investitii si sa îsi extinda prezenta pe pietele internationale.

Moldova Business Week 2026 îsi propune sa aduca aceasta discutie în prim-plan si sa ofere mediului de afaceri informatii, exemple si conexiuni care pot fi transformate în oportunitati concrete. Astfel, pe parcursul celor cinci zile ale evenimentului, cei prezenti vor putea participa la forumuri tematice, sesiuni de dialog, întâlniri B2B si dezbateri dedicate mediului de afaceri.

Înregistrarile pentru Moldova Business Week 2026 sunt deschise pe platforma oficiala www.mbw.md.

Pentru Elizaveta Dulgheru, fondatoarea si administratoarea magazinului online 3debine.md, drumul spre comertul electronic a început dintr-o nevoie foarte practica: mai mult timp si un model de business mai sustenabil.

„Noi suntem producatori locali de miere si alte produse naturale si în fiecare weekend eram la târguri si era putin obositor”, povesteste antreprenoarea.

Participarea constanta la târguri aducea vânzari, dar consuma aproape fiecare sfârsit de saptamâna. Astfel a aparut întrebarea fireasca: cum pot continua sa vânda fara sa sacrifice timpul personal?

„Am zis ca trebuie sa continuam sa vindem, dar sa gasim o forma în care sa nu ne ocupe weekendurile. Si decizia a fost sa deschidem un magazin online.”

Migrarea pe Shopify, facuta fara ajutor IT

În 2026, antreprenoarea a decis sa faca un nou pas important si sa îsi creeze magazinul online pe platforma Shopify. Procesul de migrare si configurare a fost realizat de ea, inclusiv integrarea instrumentelor necesare pentru functionarea magazinului.

Experienta sa arata ca lansarea sau modernizarea unui magazin online poate fi realizata si fara cunostinte avansate de programare, cu ajutorul unor platforme care simplifica procesul si permit antreprenorilor sa îsi gestioneze singuri o mare parte din activitatile tehnice.

De ce a ales Paynet Business

Clientii au început sa solicite tot mai des plata cu cardul, astfel, pentru procesarea platilor online, Elizaveta a analizat mai multe optiuni disponibile pe piata.

„Pentru procesarea platilor am ales Paynet Business pentru ca este o forma facila de a procesa platile cu cardul pe magazinul online.”

Antreprenoarea spune ca diferenta a fost facuta de simplitatea procesului. A încercat mai multe variante, însa colaborarea cu Paynet Business s-a dovedit mai simpla si mai putin birocratica. Întregul proces a fost realizat online, de la solicitare si primirea ofertei pâna la semnarea contractului si integrarea solutiei de plata. În doar câteva zile, platile cu cardul erau deja functionale. Pentru un magazin online aflat în dezvoltare, rapiditatea implementarii a însemnat si posibilitatea de a începe sa accepte plati fara întârzieri administrative.

Dupa lansarea platilor cu cardul, echipa „3debine.md” a remarcat mai multe beneficii:

?        procesarea rapida a platilor;

?        comision zero în primele 30 de zile;

?        comunicare eficienta cu echipa de suport;

Magazinul deserveste în principal clienti din Republica Moldova, însa exista si comenzi plasate de moldoveni din diaspora.

„Indiferent din tara din care este emis cardul, poti sa faci o plata la noi pe site. Nu este niciun impediment.”, spune Elizaveta

Un mesaj pentru antreprenorii aflati la început

Pentru antreprenorii care au un magazin online, dar nu ofera înca posibilitatea de a plati cu cardul, integrarea unei solutii de plata poate contribui la cresterea numarului de cumparatori si la reducerea abandonului comenzilor. O experienta de plata simpla si accesibila le permite clientilor sa finalizeze cumparaturile direct pe site, inclusiv celor care prefera plata cu cardul.

Experienta magazinului „3debine.md” arata ca un producator local poate transforma un model de vânzare dependent de târguri într-un business online functional, accesibil si pregatit sa deserveasca atât clientii din tara, cât si pe cei din diaspora.

Comerciantii care se conecteaza la Shopify prin Paynet Business beneficiaza, în prima luna, de zero comisioane pentru tranzactii – pâna la atingerea pragului de 100.000 de lei încasari.  Regulament campanie.

Despre Paynet

Paynet este lider FinTech în Moldova, specializata în proiecte tehnologice B2B si B2C. Portofoliul include procesarea platilor electronice, integrare prin sistemul national de plati MIA, transferuri locale si internationale prin Sapi si SEPA, transfer la card Visa/Mastercard, managementul programelor de loialitate si solutii de plata online.

Tot mai multi freelanceri din Republica Moldova folosesc noul regim fiscal destinat antreprenorilor independenti. În luna iulie 2026, acestia au raportat venituri de peste 46,1 milioane de lei, iar impozitul unic calculat de Serviciul Fiscal de Stat a ajuns la aproape 6,92 milioane de lei, în crestere cu circa 12% fata de luna precedenta.

Potrivit datelor Serviciului Fiscal de Stat, pentru veniturile obtinute în iulie au fost generate 3.537 de avize de plata. Acestea au fost expediate la adresele electronice declarate de freelanceri si pot fi consultate si în Cabinetul personal al contribuabilului sau în aplicatia EVO.

Datele arata o crestere rapida a utilizarii acestui regim. Numarul avizelor de plata a urcat de la 804 în februarie la 3.537 în august, în timp ce valoarea impozitului unic calculat a crescut de la circa 288,5 mii de lei la 6,9 milioane de lei.

În iulie, veniturile totale înregistrate de antreprenorii independenti au constituit 46.106.360,72 lei. Aproximativ 46,79% dintre freelanceri au avut tranzactii pe conturile bancare dedicate activitatii, iar 100 dintre ei au utilizat echipamente de casa si de control conectate la sistemul electronic de monitorizare a vânzarilor. Prin acestea au fost încasate în numerar circa 1,31 milioane de lei.

Daca ai primit un aviz pentru luna iulie, termenul-limita pentru achitarea impozitului unic este 25 august 2026. Plata poate fi facuta online prin MPay, prin serviciul dedicat impozitului unic pentru antreprenorii independenti.

În cazul în care ai emis bonuri fiscale cu date gresite, ai restituit bani pentru anumite servicii sau în cont au ajuns sume care nu tin de activitatea ta independenta, poti cere modificarea avizului de plata. Procedura este reglementata prin Ordinul Ministerului Finantelor nr. 131/2025, iar solicitarea poate fi depusa la orice Directie de deservire fiscala a SFS.

La 10 august 2026, în sistemul Serviciului Fiscal de Stat erau înregistrati 3.623 de antreprenori independenti, iar platile efectuate pâna atunci în contul impozitului unic însumau 19,8 milioane de lei.

Pentru freelanceri, cota impozitului unic este de 15% atât timp cât venitul anual nu depaseste 1,2 milioane de lei. Pentru partea de venit care trece de acest plafon se aplica o cota de 35%.

Banii colectati prin impozitul unic nu ajung într-o singura componenta a bugetului. Din suma achitata, 26,3% reprezinta impozitul pe venit destinat bugetului local, alte 5% sunt taxe locale, 53,3% merg catre bugetul asigurarilor sociale, iar 15,4% catre fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala.

Mai multe explicatii despre regimul fiscal aplicabil freelancerilor gasesti în Baza generalizata a practicii fiscale a SFS, iar institutia a publicat si un material video explicativ despre modul în care functioneaza acest sistem.