Bancamea

Blog

  • Analiza: Canicula pune presiune pe Europa si schimba comportamentul de consum

    Analiza: Canicula pune presiune pe Europa si schimba comportamentul de consum

    Valurile de caldura extrema afecteaza transportul, productia de energie si productivitatea, în timp ce modifica si comportamentul consumatorilor, favorizând anumite categorii de produse si punând presiune pe alte sectoare. Concluziile apar într-o analiza realizata de XTB România, citata de AGERPRES.

    Vestul Europei se confrunta cu al patrulea val de caldura din acest an. Italia a plasat marile orase sub alerta maxima din cauza riscurilor pentru sanatate, Franta si Spania continua sa se confrunte cu incendii, iar în Slovacia si Austria au fost înregistrate temperaturi de peste 41 de grade Celsius.

    În acelasi timp, nivelurile foarte scazute ale Rinului si Dunarii limiteaza transportul naval si afecteaza productia de energie, ceea ce amplifica presiunile asupra lanturilor logistice si asupra costurilor.

    „Rinul si Dunarea au atins niveluri minime record în unele regiuni, blocând sau limitând sever traficul naval si productia de energie nucleara”, sustine Claudiu Cazacu, consultant de strategie XTB România.

    Potrivit analizei, problemele de pe principalele rute logistice utilizate pentru transportul materiilor prime, produselor chimice si bunurilor de consum se adauga costurilor ridicate pentru energie si combustibili.

    O estimare a Institutului Kiel indica un posibil impact de 1% asupra industriei germane si de 0,1–0,2% asupra întregii economii a Germaniei în cazul unei singure luni cu niveluri scazute ale Rinului.

    La nivel european, efectele pot fi amplificate de situatia de pe Dunare. Desi precipitatiile recente din zona bazinului superior al fluviului ar putea aduce o îmbunatatire temporara, ar fi necesare cantitati suplimentare importante de apa pentru normalizarea situatiei.

    Prelungirea restrictiilor ar putea majora în continuare costurile pentru energie si transport. Potrivit analizei, acestea ar putea pune sub presiune inclusiv prognozele privind avansul zonei euro în acest an. Banca Centrala Europeana si-a redus cea mai recenta estimare de crestere la 0,6%, de la 1% anterior.

    Canicula schimba si comportamentul de cumparare. Într-o prima etapa, temperaturile ridicate stimuleaza achizitiile de echipamente de racire, produse pentru protectia locuintelor împotriva soarelui, haine lejere si costume de baie.

    Pe perioade mai lungi cu temperaturi ridicate cresc si vânzarile de bauturi reci, creme de protectie solara si înghetata.

    Efectul general al temperaturilor extreme ramâne însa negativ. Activitatea economica si productivitatea scad atunci când temperaturile ajung la niveluri foarte ridicate, iar un studiu din 2021 citat în analiza estimeaza ca impactul asupra PIB-ului poate ajunge la 0,3–0,5%.

    În regiunile mai vulnerabile, pierderile ar putea depasi chiar 1% din PIB, iar autorii analizei atentioneaza ca, pe fondul intensificarii episoadelor de caldura extrema, estimarile actuale ar putea subevalua impactul viitor.

  • Veaceslav Ionita: Piata imobiliara din Chisinau revine. Tranzactiile cu apartamente au atins maximul ultimilor cinci ani

    Veaceslav Ionita: Piata imobiliara din Chisinau revine. Tranzactiile cu apartamente au atins maximul ultimilor cinci ani

    Piata imobiliara din municipiul Chisinau da semne clare de revenire, iar în trimestrul II din 2026 numarul tranzactiilor comerciale cu apartamente a ajuns la aproximativ 7.500, cel mai ridicat nivel din ultimii cinci ani. Cresterea este sustinuta în mare parte de suburbii, care au ajuns sa genereze pentru prima data peste 20% din tranzactiile din municipiu.

    Concluziile apartin expertului economic Veaceslav Ionita si au fost prezentate vineri, 7 august, în cadrul analizei „Tranzactii comerciale cu apartamente în Republica Moldova – date revizuite”.

    Potrivit lui Veaceslav Ionita, imaginea actuala a pietei imobiliare difera semnificativ de cea conturata anterior de statisticile disponibile. Explicatia tine de digitalizarea serviciilor cadastrale: o parte tot mai mare a tranzactiilor a început sa fie înregistrata online, însa acestea nu erau reflectate initial în statisticile utilizate pentru analiza pietei.

    Expertul explica faptul ca, în 2025, aceasta situatie a creat impresia unei prabusiri mult mai puternice a pietei decât cea care s-a produs în realitate. Spre sfârsitul anului, aproape jumatate dintre tranzactii ajunsesera sa fie realizate în format digital.

    „Era o iluzie a prabusirii pietei, dar de fapt noi urmaream doar tranzactiile offline, fara cele digitale”, a explicat Ionita.

    Dupa revizuirea datelor, expertul estimeaza ca piata imobiliara a înregistrat în 2025 o scadere de circa 20%, importanta, dar mult mai mica decât indicau statisticile incomplete disponibile anterior.

    De exemplu, în primul trimestru din 2026 au fost înregistrate aproximativ 2.200 de tranzactii la ghiseu si înca circa 2.000 de tranzactii digitale, ceea ce ridica volumul real la aproximativ 4.200 de operatiuni. Pentru comparatie, în perioada similara a anului precedent erau aproximativ 4.800.

    O alta schimbare importanta este introducerea în statistica a tranzactiilor cu bunuri viitoare, respectiv apartamente cumparate înca din etapa de constructie. În trimestrul II din acest an, în municipiul Chisinau au fost realizate aproximativ 2.500 de tranzactii cu astfel de apartamente, pe lânga aproximativ 5.000 de tranzactii cu locuinte deja existente.

    Astfel, potrivit metodologiei utilizate de Ionita, în trimestrul II au fost înregistrate în jur de 7.500 de tranzactii comerciale cu apartamente în municipiul Chisinau, nivel care nu a mai fost atins din 2021.

    Expertul atrage atentia si asupra ofertei care se formeaza pentru urmatorii ani. În prima jumatate din 2026, în municipiul Chisinau au fost înregistrate aproximativ 21.000 de bunuri imobiliare viitoare. Dintre acestea, circa 5.500 au fost deja tranzactionate, iar aproximativ 15.500 au fost înregistrate de investitori si ar putea ajunge ulterior pe piata.

    În opinia lui Ionita, o mare parte dintre aceste locuinte ar putea intra efectiv pe piata primara de vânzare-cumparare în urmatorii doi-trei ani.

    Analiza evidentiaza si o schimbare importanta în geografia tranzactiilor. Cresterea din municipiul Chisinau este generata în principal de suburbii, unde numarul operatiunilor a ajuns la peste 5.000, un maxim istoric.

    În orasul Chisinau sunt înregistrate aproximativ 20.500 de tranzactii, în timp ce suburbiile au depasit pragul de 5.000. Ponderea acestora din urma în totalul pietei municipale a trecut, pentru prima data, de 20%, comparativ cu aproximativ 11–12% în 2019.

    Ionita estimeaza ca aproximativ 70% din cresterea recenta a pietei imobiliare din municipiul Chisinau este generata de suburbii si doar circa 30% de orasul propriu-zis.

    Expertul mentioneaza în mod special dezvoltarea rapida a localitatilor din jurul capitalei, inclusiv Durlesti, dar si raioanele apropiate de Chisinau. Tendinta contureaza tot mai clar, în opinia sa, o zona metropolitana a Chisinaului, formata din municipiu si raioanele Ialoveni, Straseni, Anenii Noi si Criuleni.

    Concentrarea pietei în jurul capitalei este vizibila si la nivel national. Potrivit calculelor prezentate de expert, aproximativ 75% din numarul tranzactiilor cu apartamente au loc în municipiul Chisinau. Daca se ia în calcul valoarea locuintelor, ponderea capitalei ar putea ajunge la aproximativ 85% din valoarea monetara totala a tranzactiilor.

    În acelasi timp, situatia este diferita pentru celelalte tipuri de locuinte. În municipiul Chisinau, piata apartamentelor este în crestere, în timp ce tranzactiile cu case individuale se afla într-un declin pronuntat. În restul tarii, piata apartamentelor stagneaza sau scade usor, iar numarul tranzactiilor cu case individuale continua, de asemenea, sa se reduca.

    La nivelul întregii Republici Moldova, Ionita estimeaza ca numarul total al tranzactiilor imobiliare a ajuns, în valoare anualizata, la aproximativ 43.600, fata de 41.800 în 2025 si circa 45.000 în 2024.

    O piata distincta, care urmeaza sa fie urmarita mai atent, este cea a garajelor, locurilor de parcare si debaralelor. În prima jumatate a anului au fost înregistrate aproximativ 3.300 de asemenea tranzactii, iar Veaceslav Ionita estimeaza ca pâna la sfârsitul anului numarul lor ar putea depasi 6.000.

    „Este o piata în prezent în revenire, în special din contul apartamentelor din municipiul Chisinau. Iar când vorbim despre cresterea pietei din municipiu, în proportie de 70% vorbim despre suburbii si 30% despre orasul Chisinau”, a concluzionat expertul economic.

     
     
  • Sanctiuni pe piata asigurarilor: peste 260 mii de lei amenda si o licenta retrasa

    Sanctiuni pe piata asigurarilor: peste 260 mii de lei amenda si o licenta retrasa

    Banca Nationala a Moldovei a aplicat doua sanctiuni pe piata asigurarilor: o amenda de peste 264.000 de lei administratorului unui agent de asigurare si retragerea licentei unui broker. Deciziile au fost aprobate de Comitetul executiv al BNM la 30 iulie 2026.

    Iurie Munteanu, administrator al Agentului de Asigurare „PROINFO ASIG” SRL, a fost sanctionat cu o amenda de 264.292,57 lei.

    Potrivit BNM, au fost constatate mai multe încalcari ale conditiilor de desfasurare a activitatii de agent de asigurare. Acestea vizeaza inclusiv mentinerea capitalului social, activitatea desfasurata prin personal care sa corespunda cerintelor legale, existenta asigurarii de raspundere civila profesionala si prezentarea rapoartelor financiare specializate.

    BNM mai indica si cazuri de eliberare a politelor RCA si a certificatelor „Carte Verde” fara încasarea integrala a primei de asigurare.

    Într-un alt caz, Banca Nationala a decis retragerea licentei Brokerului de Asigurare-Reasigurare „ELSE ASSISTANCE” SRL pentru activitatea de intermediere în asigurari si reasigurari.

    Sanctiunea a fost aplicata pentru încalcarea conditiilor privind prezentarea rapoartelor financiare specializate, conform cerintelor stabilite de autoritatea de supraveghere.

    BNM supravegheaza participantii profesionisti de pe piata asigurarilor si publica sanctiunile aplicate, inclusiv informatii despre natura încalcarilor si persoanele sau companiile sanctionate.

  • BNM împarte profitul pe 2025: aproape 1 miliard de lei ajung la bugetul de stat

    BNM împarte profitul pe 2025: aproape 1 miliard de lei ajung la bugetul de stat

    Peste 910 milioane de lei din profitul disponibil al Bancii Nationale a Moldovei pentru anul 2025 au ajuns la bugetul de stat. O suma identica a fost pastrata de BNM pentru majorarea capitalului statutar, dupa repartizarea profitului disponibil de 1,82 miliarde de lei.

    Dupa încheierea exercitiului financiar pentru anul 2025 si auditarea externa independenta a situatiilor financiare, profitul disponibil pentru distribuire al BNM a constituit 1,82 miliarde de lei.

    Potrivit legislatiei, atunci când nivelul capitalului statutar se situeaza între 4% si 10% din totalul datoriilor monetare, profitul disponibil este împartit în proportii egale.

    Astfel, 910,41 milioane de lei au fost transferate la veniturile bugetului de stat, iar alte 910,41 milioane de lei au fost alocate pentru majorarea capitalului statutar al Bancii Nationale.

    La 31 decembrie 2025, înainte de repartizarea rezultatului financiar, capitalul statutar al BNM reprezenta 6,93% din totalul datoriilor monetare.

    BNM precizeaza ca obtinerea profitului nu este un obiectiv în sine pentru o banca centrala. Mandatul institutiei este mentinerea stabilitatii preturilor si sustinerea stabilitatii sistemului financiar.

    „O banca centrala solida îsi îndeplineste eficient mandatul si actioneaza responsabil, transparent si în conformitate cu legea, în interesul cetatenilor si al economiei Republicii Moldova”, a declarat guvernatoarea BNM, Anca Dragu.

    Situatiile financiare individuale si consolidate ale BNM au fost întocmite în baza Standardelor Internationale de Raportare Financiara si verificate de un auditor extern independent.

    În urma verificarii, auditorul a confirmat ca situatiile financiare reflecta fidel pozitia financiara si rezultatele activitatii Bancii Nationale.

  • Alte doua banci din Moldova se alatura apelului de economisire a energiei

    Alte doua banci din Moldova se alatura apelului de economisire a energiei

    Energbank se alatura bancilor din Republica Moldova care au anuntat masuri pentru reducerea si eficientizarea consumului de energie electrica, în contextul apelului autoritatilor privind economisirea energiei. Institutia a anuntat vineri, 7 august, ca a întreprins masuri în toate unitatile sale.

    Energbank precizeaza ca s-a alaturat efortului national de economisire a energiei, fara a detalia, deocamdata, masurile aplicate în fiecare unitate. Banca îndeamna, totodata, la un consum responsabil al resurselor.

    Anterior, pe 6 august, ProCredit Bank Moldova a anuntat ca va reduce consumul de energie prin deconectarea unei parti dintre instalatiile luminoase de la sediul principal si sucursalele sale din Chisinau.

    Astfel, vor fi deconectate panourile publicitare iluminate din interiorul si exteriorul Oficiului Principal si al sucursalelor, precum si lightbox-urile. Potrivit bancii, masura urmareste diminuarea consumului de electricitate si a presiunii asupra sistemului energetic.

    ProCredit Bank i-a îndemnat si pe cetateni sa adopte, acolo unde este posibil, masuri simple de economisire si sa utilizeze energia cât mai eficient.

    Anterior, maib si Victoriabank au anuntat masuri similare. Maib a decis sa deconecteze iluminatul decorativ si logourile luminoase între orele 18:00 si 06:00, iar Victoriabank a introdus masuri de economisire atât la sediul central, cât si în subdiviziunile sale.

    Astfel, cel putin patru banci – maib, Victoriabank, ProCredit Bank si Energbank – au anuntat pâna acum masuri de reducere sau eficientizare a consumului de energie electrica, în urma apelurilor adresate populatiei si companiilor de a diminua consumul în perioadele de vârf.

     
     
  • Taxa de 12 lei pentru coletele comandate din strainatate, propusa din 2027

    Taxa de 12 lei pentru coletele comandate din strainatate, propusa din 2027

    Daca obisnuiesti sa comanzi produse din strainatate, din 2027 ai putea achita o taxa de 12 lei pentru fiecare colet primit. Masura este inclusa în proiectul politicii fiscale pentru anul viitor si vizeaza trimiterile postale care provin din vânzari la distanta de marfuri importate.

    Taxa ar urma sa fie încasata de compania de curierat sau de furnizorul de servicii postale atunci când îti este predat coletul. Achitarea celor 12 lei va fi necesara pentru a putea ridica pachetul, iar în cazul în care refuzi plata, trimiterea poate fi retinuta pâna la achitarea taxei.

    Noua regula este legata de cumparaturile online din afara tarii. Proiectul se refera la marfurile comandate de persoane fizice din Republica Moldova, inclusiv prin intermediul platformelor electronice, pentru colete cu o valoare de pâna la 150 de euro, cu exceptia produselor supuse accizelor.

    Daca pachetul nu ajunge sa îti fie predat, taxa nu se aplica. În schimb, daca îl primesti si ulterior îl returnezi, cei 12 lei nu vor fi restituiti.

    Banii colectati vor fi transferati la bugetul de stat de catre furnizorii de servicii postale sau de livrare.

    Daca proiectul va fi aprobat în forma propusa, taxa de 12 lei ar urma sa fie aplicata din 1 ianuarie 2027.

  • Locuintele scumpe îi determina pe tineri sa plece din tara. Guvernul cauta solutii pentru piata imobiliara

    Locuintele scumpe îi determina pe tineri sa plece din tara. Guvernul cauta solutii pentru piata imobiliara

    Guvernul îsi propune sa încetineasca ritmul de crestere a preturilor la locuinte, prin reducerea costurilor de constructie si cresterea numarului de apartamente disponibile pe piata. Premierul Vasile Tofan spune ca accesul dificil la o locuinta a devenit una dintre problemele care îi determina pe tineri sa paraseasca Republica Moldova, relateaza Moldova 1.

    Declaratiile au fost facute pe 6 august, în cadrul unei conferinte de presa, unde premierul a enumerat mai multe cauze care, în opinia sa, mentin preturile apartamentelor la niveluri ridicate.

    Tofan sustine ca problema nu poate fi pusa doar pe seama dezvoltatorilor sau a agentilor imobiliari. Printre factorii care scumpesc constructiile, acesta a mentionat materialele, forta de munca, terenurile si procedurile administrative complicate.

    Premierul considera ca Republica Moldova trebuie sa foloseasca mai eficient resursele locale pentru constructii si sa reduca dependenta de importuri. Totodata, deficitul fortei de munca contribuie la cresterea costurilor suportate de dezvoltatori.

    O alta problema indicata este pretul terenurilor. Guvernul ar urma sa analizeze posibilitatea introducerii în circuitul economic a unor terenuri care în prezent nu sunt utilizate, astfel încât oferta pentru constructii sa creasca. Tofan a vorbit si despre necesitatea simplificarii procedurilor si combaterii coruptiei din acest domeniu.

    Subiectul devine cu atât mai important în conditiile în care piata imobiliara traverseaza o perioada atipica: numarul tranzactiilor scade, însa preturile locuintelor ramân ridicate. Potrivit datelor citate de Moldova 1, expertul economic Marin Gospodarenco estimeaza ca vânzarile s-au redus cu aproape 80%, în conditiile în care preturile au avansat mai repede decât veniturile populatiei.

    Si oferta de locuinte noi s-a redus puternic. Datele Biroului National de Statistica prezentate de sursa citata arata ca suprafata apartamentelor noi date în exploatare în 2025 a scazut de la 258.000 de metri patrati în 2024 la 114.000 de metri patrati anul trecut.

    În acelasi timp, cumparatorii au început sa aiba o pozitie mai buna la negociere. Unii dezvoltatori ofera facilitati precum locuri de parcare, finisaje incluse sau reduceri negociate individual. Aproape 70% dintre tranzactiile imobiliare sunt realizate cu ajutorul creditelor ipotecare.

  • AmCham: reforma Legii deseurilor trebuie implementata în parteneriat cu mediul de afaceri

    AmCham: reforma Legii deseurilor trebuie implementata în parteneriat cu mediul de afaceri

    Mediul de afaceri solicita autoritatilor ca modificarile la Legea privind deseurile sa fie introduse treptat, pe baza unor reguli clare si a unui dialog constant cu companiile. AmCham Moldova sustine ca reforma poate fi aplicata eficient doar daca operatorii economici au suficient timp pentru adaptare si cunosc din timp noile obligatii.

    Pozitia a fost transmisa Ministerului Mediului într-un aviz asupra proiectului de modificare a Legii nr. 209/2016 privind deseurile. AmCham saluta obiectivul de aliniere a legislatiei Republicii Moldova la normele Uniunii Europene si dezvoltarea economiei circulare, dar atrage atentia ca schimbarile trebuie sa fie aplicabile si în practica.

    Printre principalele recomandari se numara stabilirea unui calendar realist pentru lansarea Sistemului de Depozit pentru Ambalaje (SDA), astfel încât companiile sa poata pregati din timp procesele interne si investitiile necesare.

    AmCham mai solicita evitarea dublei finantari între diferitele mecanisme de mediu, precum si introducerea unei perioade de tranzitie adecvate pentru operatorii economici afectati de noile cerinte.

    O alta propunere vizeaza cresterea transparentei în administrarea noilor instrumente de mediu, inclusiv prin reguli mai clare privind responsabilitatile si contributiile companiilor.

    Totodata, organizatia a formulat mai multe propuneri punctuale de modificare a proiectului de lege, astfel încât obligatiile operatorilor economici sa fie clar definite, iar noile cerinte sa fie proportionale cu obiectivele urmarite.

    Potrivit AmCham Moldova, implementarea etapizata si predictibila a reformei ar permite atingerea obiectivelor de mediu fara a crea costuri sau dificultati disproportionate pentru companii si ar contribui la o tranzitie mai eficienta catre economia circulara.

  • PIB-ul UE a depasit 18.000 de miliarde de euro. Tarile cu cele mai mari ponderi

    PIB-ul UE a depasit 18.000 de miliarde de euro. Tarile cu cele mai mari ponderi

    Produsul Intern Brut al Uniunii Europene a fost evaluat la 18.800 de miliarde de euro în 2025, iar Germania a ramas cea mai mare economie din blocul comunitar, potrivit datelor publicate de Eurostat si citate de AGERPRES.

    Economia Germaniei a însumat aproximativ 4.500 de miliarde de euro, reprezentând 23,8% din PIB-ul total al UE. Astfel, aproape un sfert din activitatea economica a Uniunii Europene a fost concentrata în cea mai mare economie a blocului.

    Germania a fost urmata de Franta, cu o pondere de 15,8%, si de Italia, cu 12%. Împreuna, cele trei state au generat peste jumatate din economia Uniunii Europene.

    În clasament urmeaza Spania, care a reprezentat 9% din PIB-ul UE, Tarile de Jos – 6,2%, Polonia – 4,9%, Belgia – 3,4%, iar Irlanda si Suedia au avut fiecare câte 3,2%.

    PIB-ul României a fost evaluat la aproximativ 380 de miliarde de euro, echivalentul a 2% din economia Uniunii Europene. România s-a situat dupa Austria, cu o pondere de 2,7%, si Danemarca, cu 2,2%.

    Cele mai mici ponderi au fost înregistrate de Malta, cu 0,1%, precum si de Cipru, Estonia si Letonia, fiecare cu câte 0,2% din PIB-ul total al UE.

  • BNM majoreaza rata de baza la 7,5% pe fondul presiunilor inflationiste

    BNM majoreaza rata de baza la 7,5% pe fondul presiunilor inflationiste

    Banca Nationala a Moldovei a majorat rata de baza de la 7% la 7,5% anual, în urma sedintei de politica monetara din 6 august 2026. Decizia a fost adoptata în contextul în care institutia anticipeaza ca inflatia va continua sa creasca pâna la sfârsitul acestui an.

    Odata cu rata de baza, au fost stabilite la 9,5% dobânda pentru creditele overnight, la 7,75% rata operatiunilor repo si la 5,5% dobânda pentru depozitele overnight.

    BNM a mentinut fara modificari normele rezervelor obligatorii. Acestea ramân la 18% pentru mijloacele atrase în lei si valuta neconvertibila si la 26% pentru resursele atrase în valuta liber convertibila.

    Potrivit institutiei, continuarea unei politici monetare restrictive este necesara din cauza presiunilor generate de consumul robust, dar si de socurile persistente din partea ofertei. Printre factorii care pot alimenta cresterea preturilor se numara scumpirea carburantilor, posibilele majorari de tarife, preturile internationale mai mari la produsele alimentare si intensificarea inflatiei importate.

    În luna iunie, inflatia anuala a constituit 6,51%, fiind aproape de limita superioara a intervalului urmarit de BNM. Pe ansamblul trimestrului al doilea, rata anuala a inflatiei a ajuns la 6,68%, evolutie influentata inclusiv de cresterea preturilor la carburanti si la serviciile de transport.

    Noua prognoza indica o inflatie medie anuala de 7,2% în 2026 si de 6,2% în 2027. Cresterea preturilor ar urma sa se mentina peste limita superioara a coridorului tintit pâna în trimestrul al doilea din 2027 si sa revina în intervalul stabilit în trimestrul al treilea.

    BNM constata, în acelasi timp, ca cererea de finantare a consumului ramâne ridicata. Volumul creditelor acordate persoanelor fizice în lei a crescut cu 13,1% fata de aceeasi perioada a anului trecut, pe fondul evolutiei creditelor de consum si imobiliare.

    Raportul asupra inflatiei pentru luna august, care va include analiza detaliata a economiei si noua prognoza, urmeaza sa fie publicat pe 13 august 2026. Urmatoarea sedinta de politica monetara a BNM este programata pentru 17 septembrie 2026.