Bancamea

Blog

  • Companiile ar putea beneficia de impozit de 0% pentru profitul reinvestit

    Companiile ar putea beneficia de impozit de 0% pentru profitul reinvestit

    Companiile cu o cifra de afaceri sau active de pâna la 200 de milioane de lei ar putea beneficia de impozit de 0% pentru profitul reinvestit, potrivit politicii fiscale pentru 2027, prezentata spre consultari de Vasile Tofan.

    Masura presupune ca profitul pastrat în companie si folosit pentru dezvoltarea afacerii nu ar urma sa fie impozitat. Banii ar putea fi directionati catre achizitia de echipamente, extinderea capacitatilor de productie, digitalizare, deschiderea unor noi puncte de lucru sau alte investitii necesare activitatii companiei.

    Impozitul de 0% nu ar însemna eliminarea tuturor obligatiilor fiscale ale firmei. Facilitatea s-ar aplica doar profitului care ramâne în companie si este reinvestit, nu si sumelor retrase de proprietari sub forma de dividende.

    În acelasi timp, autoritatile propun majorarea impozitului pe dividende de la 6% la 8%. Potrivit lui Vasile Tofan, scopul este de a descuraja retragerea imediata a banilor din companii si de a încuraja utilizarea acestora pentru investitii si dezvoltare.

    Pragul propus, de 200 de milioane de lei, ar urma sa permita accesul la facilitate unui numar mai mare de întreprinderi. Regimul ar putea fi aplicat companiilor care se încadreaza în limita fie în functie de cifra de afaceri, fie de valoarea activelor.

    Masura face parte din obiectivul autoritatilor de a lasa mai mult capital la dispozitia mediului de afaceri si de a stimula investitiile private. Propunerea urmeaza sa fie discutata în cadrul consultarilor privind politica fiscala pentru 2027 si poate fi modificata înainte de aprobarea formei finale.

  • Scutirea personala ar putea fi majorata cu 35% din 2027

    Scutirea personala ar putea fi majorata cu 35% din 2027

    Scutirea personala ar putea fi majorata cu 35% începând din 2027, de la 29.700 de lei la 40.000 de lei pe an. Propunerea face parte din politica fiscala pentru anul viitor, prezentata spre consultari de Vasile Tofan.

    Scutirea personala reprezinta partea din venitul anual al unei persoane care nu este supusa impozitului pe venit. Astfel, daca propunerea va fi aprobata, suma protejata de impozitare va creste cu 10.300 de lei anual.

    Majorarea nu înseamna ca fiecare salariat va primi direct 10.300 de lei în plus. Aceasta suma va fi scazuta din venitul asupra caruia se calculeaza impozitul, ceea ce ar urma sa reduca povara fiscala pentru persoanele care beneficiaza de scutirea personala.

    Potrivit lui Vasile Tofan, masura urmareste sa faca munca legala mai atractiva si sa încurajeze angajarea oficiala. Autoritatile considera ca o impozitare mai redusa a veniturilor din munca poate determina mai multe persoane sa intre pe piata formala a muncii.

    În acest context, autoritatile si-au stabilit obiectivul de a majora rata de ocupare a populatiei de la 57% la 62% pâna în 2029. Totodata, cel putin 100.000 de persoane ar urma sa fie integrate pe piata muncii cu sprijinul Agentiei Nationale pentru Ocuparea Fortei de Munca.

    Propunerea urmeaza sa fie discutata în cadrul consultarilor asupra politicii fiscale pentru 2027 si poate fi modificata înainte de aprobarea formei finale.

  • Maib majoreaza limita cardului de credit business: pâna la ce suma poate ajunge

    Maib majoreaza limita cardului de credit business: pâna la ce suma poate ajunge

    Companiile care au nevoie de resurse suplimentare pentru cheltuieli curente, plati urgente sau achizitii operationale pot accesa acum o limita mai mare prin cardul de credit business maib. Banca a anuntat majorarea limitei maxime de la 300.000 la 500.000 de lei.

    Cardul este destinat persoanelor juridice si le ofera acces la o limita de credit aprobata de banca, pe care o pot utiliza în functie de necesitatile companiei.

    Banii pot fi folositi pentru achitarea cheltuielilor curente, plati catre furnizori, cumpararea materiilor prime, realizarea unor achizitii necesare activitatii, acoperirea costurilor operationale sau gestionarea situatiilor neprevazute.

    Produsul poate fi util si în perioadele în care compania trebuie sa efectueze anumite plati înainte ca încasarile sa ajunga în cont, contribuind astfel la mentinerea fluxului de numerar si a continuitatii activitatii.

    Un alt avantaj al cardului este perioada de gratie de pâna la 60 de zile. În acest interval, companiile beneficiaza de dobânda 0%, cu conditia ca suma utilizata sa fie rambursata în termenul stabilit si în conformitate cu conditiile produsului.

    Astfel, o companie poate achita o factura, cumpara materie prima sau acoperi o cheltuiala urgenta, urmând sa ramburseze ulterior suma folosita.

    Maib pune la dispozitia companiilor si informatii despre evidenta contabila a operatiunilor efectuate cu cardul de credit business, destinate administratorilor, contabililor si persoanelor responsabile de gestionarea financiara a afacerii.

  • Guvernul propune majorarea cu 50% a impozitului pe profit al bancilor în 2027

    Guvernul propune majorarea cu 50% a impozitului pe profit al bancilor în 2027

    Guvernul pregateste o majorare cu 50% a impozitului pe profit aplicat bancilor, masura care ar urma sa fie valabila pentru anul fiscal 2027. Anuntul a fost facut de premierul Vasile Tofan în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la Jurnal TV, unde a prezentat câteva dintre principalele modificari incluse în viitoarea politica fiscala.

    Premierul a declarat ca masura este una asumata si ca, desi poate afecta volumul creditarii, impactul bugetar estimat este mai important.

    „Un leu scos din capitalul bancilor scade creditarea cu sase, deci nu trebuie sa exageram acolo. Dar, la momentul dat, întelegând chiar riscurile diminuarii creditarii, eu cred ca aceasta taxa este justificata”, a spus Vasile Tofan.

    Potrivit acestuia, majorarea va fi aplicata pentru un singur an fiscal – 2027. În cadrul emisiunii, premierul a precizat ca impozitul pe profit al bancilor ar urma sa creasca de la 12% la 18%, ceea ce reprezinta o majorare de 50%.

    Seful Executivului estimeaza ca masura va aduce aproximativ 300 de milioane de lei anual la bugetul de stat.

    Totodata, Vasile Tofan a recunoscut ca sectorul bancar reprezinta o „tinta usoara” pentru astfel de decizii, însa a afirmat ca Guvernul a analizat atât beneficiile fiscale, cât si riscurile înainte de a propune modificarea.

    Majorarea taxarii bancilor face parte din pachetul de masuri fiscale pentru anul 2027, care urmeaza sa fie prezentat oficial de Guvern, astazi, 6 august 2026.

  • Profit de peste 220 milioane de lei pentru OTP Bank Moldova în prima jumatate a anului

    Profit de peste 220 milioane de lei pentru OTP Bank Moldova în prima jumatate a anului

    Creditarea a fost principalul motor de crestere pentru OTP Bank Moldova în prima jumatate a anului 2026. Banca si-a majorat portofoliul de împrumuturi cu 10%, pâna la 11,6 miliarde de lei, iar veniturile nete din dobânzi au urcat cu peste 20%, potrivit raportului financiar al OTP Group.

    În primele sase luni ale anului, OTP Bank Moldova a obtinut un profit net de 220,8 milioane de lei, în timp ce profitul operational a ajuns la 297 milioane de lei, fiind cu 3,1% mai mare decât în perioada similara a anului trecut.

    Veniturile nete din dobânzi au însumat 495,1 milioane de lei, în crestere cu 20,8% fata de primul semestru din 2025. Evolutia a fost sustinuta de extinderea creditarii si de optimizarea structurii bilantului.

    Portofoliul de credite a crescut cu aproximativ un miliard de lei fata de sfârsitul anului 2025, pâna la 11,6 miliarde de lei. Majorarea a fost sustinuta atât de finantarile acordate companiilor, cât si de creditele destinate persoanelor fizice.

    La sfârsitul lunii iunie, OTP Bank Moldova detinea o cota de 10,1% din piata creditelor. Pe segmentul persoanelor juridice, cota de piata era de 11,2%, iar pe cel al persoanelor fizice – de 8,8%.

    Si depozitele atrase de banca au continuat sa creasca. Soldul acestora a ajuns la 16 miliarde de lei, cu 486 milioane de lei sau 3,1% mai mult decât la finele anului trecut.

    Banca detinea astfel o cota de 10,5% din piata depozitelor, inclusiv 13% pe segmentul resurselor atrase de la companii si 9% pe cel al depozitelor populatiei.

    Activele totale ale OTP Bank Moldova au ajuns la 20,7 miliarde de lei. Rentabilitatea activelor, ROA, s-a situat la 2,2%, iar rentabilitatea capitalului propriu, ROE, la 13,2%. Rata adecvarii capitalului a fost de 21,9%.

    În acelasi timp, veniturile nete din comisioane s-au redus cu 5%, iar veniturile din tranzactionare au scazut cu 17%, pe fondul modificarilor de reglementare si al conditiilor de piata.

    Cheltuielile administrative au crescut cu 7,9%, evolutie pusa pe seama inflatiei si a investitiilor în digitalizare, procese interne si dezvoltarea operationala.

    Totodata, Adunarea Generala a Actionarilor a aprobat repartizarea capitalului aferent anului 2025 în valoare de 200,1 milioane de lei, echivalentul a 20,02 lei pentru fiecare actiune aflata în circulatie. Profitul ramas a fost transferat în fondurile proprii ale bancii.

  • Opt din zece lideri europeni vor sa investeasca mai mult în inteligenta artificiala

    Opt din zece lideri europeni vor sa investeasca mai mult în inteligenta artificiala

    Aproximativ 81% dintre liderii executivi din Europa intentioneaza sa majoreze investitiile în inteligenta artificiala în urmatoarele 12 luni, în timp ce doar 7% considera ca piata AI se afla într-o bula speculativa, arata studiul „Pulse of Change”, realizat de Accenture, potrivit AGERPRES.

    Companiile europene par sa treaca treptat de la etapa experimentelor la utilizarea AI pentru obtinerea unor rezultate financiare si operationale masurabile. Totusi, doar 22% dintre lideri afirma ca organizatiile lor au reusit sa obtina, pâna acum, valoare de business sustinuta si la scara larga din aceasta tehnologie.

    „Diferenta este urgenta în obtinerea rezultatelor”, sustine Mauro Macchi, CEO Accenture pentru Europa, Orientul Mijlociu si Africa. Potrivit acestuia, companiile trebuie sa lege proiectele AI de strategia de afaceri, sa stabileasca reguli clare de guvernanta si sa regândeasca modul în care lucreaza angajatii.

    Una dintre principalele probleme este lipsa unei legaturi clare dintre investitiile în inteligenta artificiala si obiectivele comerciale. Unul din cinci lideri indica aceasta neconcordanta drept principalul obstacol în obtinerea rezultatelor.

    Asteptarile sunt mai mari în cazul agentilor AI, programe capabile sa îndeplineasca autonom anumite sarcini. 55% dintre liderii europeni cred ca proiectele bazate pe astfel de instrumente vor genera, în urmatorul an, rezultate suficient de importante pentru a fi prezentate consiliilor de administratie.

    Studiul arata si ca inteligenta artificiala ar putea schimba semnificativ locurile de munca pentru începatori. 85% dintre lideri considera ca tehnologia va modifica abilitatile necesare pentru pozitiile entry-level, iar 71% intentioneaza sa creeze roluri noi, concentrate pe colaborarea dintre oameni si AI.

    În acelasi timp, 52% dintre respondenti estimeaza ca vor angaja mai multi tineri pe masura ce adoptarea inteligentei artificiale se extinde. În rândul angajatilor, însa, tot 52% cred ca AI face mai dificila gasirea unui loc de munca pentru persoanele aflate la început de cariera.

    Cei care folosesc deja aceste instrumente observa si unele beneficii. 77% dintre angajati afirma ca AI le-a îmbunatatit productivitatea, iar 68% spun ca sunt mai multumiti de activitatea lor dupa introducerea noilor tehnologii.

    Investitiile sunt planificate într-un context economic mai prudent. Doar 43% dintre lideri mai anticipeaza accelerarea veniturilor, fata de 72% la începutul anului. Totodata, 72% se asteapta la cresterea inflatiei, iar 68% prognozeaza încetinirea economiei mondiale.

    Studiul a fost realizat în perioada aprilie–iunie 2026, pe un esantion de 980 de lideri executivi si 980 de angajati din organizatii europene mari, active în 19 industrii.

  • La ce sa ne asteptam pe piata imobiliara din Chisinau si suburbii pâna la sfârsitul anului

    La ce sa ne asteptam pe piata imobiliara din Chisinau si suburbii pâna la sfârsitul anului

    Piata rezidentiala din Chisinau si suburbii a încetinit în prima jumatate a anului, însa preturile apartamentelor au ramas la un nivel record. O analiza realizata de Victor Cernomorcenco, specialist în piata imobiliara si reprezentant Acces Imobil, estimeaza ca locuintele s-ar putea scumpi cu pâna la 5% pâna la sfârsitul anului 2026, daca tendintele actuale se mentin.

    În perioada ianuarie–iunie 2026, în municipiul Chisinau si suburbii au fost tranzactionate 5.493 de apartamente, fata de 7.483 în aceeasi perioada a anului trecut. Diferenta reprezinta o scadere de 26,6%, echivalenta cu aproape 2.000 de locuinte vândute mai putin.

    Apartamentele au ramas si mai mult timp în asteptarea cumparatorilor. Potrivit analizei, durata medie necesara pentru vânzarea unei locuinte oferite la un pret considerat corect pentru piata a crescut de la 59 de zile, în a doua jumatate a anului 2025, la 78 de zile în primul semestru din 2026.

    Aceste date sugereaza ca oamenii iau mai greu decizia de cumparare, analizeaza mai multe oferte si negociaza înainte de a semna contractul. Printre factorii care au temperat piata sunt mentionate scumpirile din ultimii ani, reducerea accesibilitatii locuintelor si incertitudinile economice si geopolitice.

    Încetinirea tranzactiilor nu a dus însa si la ieftinirea apartamentelor. Conform Indicelui Imobiliar Acces Imobil, pretul mediu s-a mentinut la 1.720 de euro pentru un metru patrat, cel mai ridicat nivel indicat pâna acum de acest indice pentru piata rezidentiala din Chisinau.

    Una dintre explicatii ar fi oferta limitata. Din cele aproximativ 311.000 de apartamente existente în Chisinau si suburbii, într-o luna obisnuita sunt promovate spre vânzare aproximativ 5.500 de locuinte distincte. Astfel, doar 1,77% din fondul locativ este disponibil simultan pe piata.

    Autorul analizei considera ca un stoc de aproximativ 7.800–10.900 de apartamente ar fi mai apropiat de nivelul unei piete echilibrate, în care cumparatorii au mai multe optiuni, iar concurenta dintre vânzatori poate influenta formarea preturilor.

    Primele semne de revenire au aparut în trimestrul al doilea, când numarul tranzactiilor a crescut cu 17,2% fata de primele trei luni ale anului. Activizarea cererii ar putea continua în a doua jumatate a anului, inclusiv pe fondul revenirii cumparatorilor care au amânat achizitia în speranta unei eventuale ieftiniri.

    Victor Cernomorcenco apreciaza ca „reducerile importante de pret ramân putin probabile”. În conditiile unei oferte restrânse si ale revenirii treptate a cererii, piata ar putea încheia anul cu un numar de tranzactii apropiat de cel din 2025 si cu o crestere a preturilor de pâna la 5%.

    Prognoza este conditionata însa de mentinerea actualei dinamici a cererii si ofertei si de absenta unor schimbari economice sau geopolitice majore care ar putea influenta comportamentul cumparatorilor si al vânzatorilor.

  • Bunurile confiscate se întorc în comunitate: Guvernul a aprobat noul mecanism

    Bunurile confiscate se întorc în comunitate: Guvernul a aprobat noul mecanism

    Masinile, cladirile si banii confiscati în dosare penale vor putea fi folositi pentru proiecte sociale si de interes public. Guvernul a aprobat regulile de aplicare a noului mecanism, care permite transmiterea acestor bunuri catre institutii si organizatii capabile sa le utilizeze în beneficiul comunitatilor.

    Astfel, un automobil confiscat ar putea ajunge în folosinta unei scoli, iar o cladire preluata de stat ar putea fi transformata într-un centru de reabilitare, serviciu social sau alt spatiu de interes public.

    Agentia de Recuperare a Bunurilor Infractionale va publica informatiile despre bunurile care pot fi oferite spre utilizare. Cereri vor putea depune autoritatile si institutiile publice, dar si asociatiile, fundatiile, cultele religioase si alte organizatii necomerciale.

    Beneficiarii nu vor fi selectati automat. Comisia responsabila va analiza necesitatea proiectului, capacitatea solicitantului de a întretine bunul si impactul social sau public pe care l-ar putea avea utilizarea acestuia.

    Bunurile vor putea fi folosite exclusiv în scopul pentru care au fost oferite. În cazul în care aceasta conditie nu este respectata, dreptul de utilizare va putea fi retras. Agentia de Recuperare a Bunurilor Infractionale va verifica modul în care sunt folosite proprietatile transmise.

    Noul mecanism stabileste si destinatia unei parti din banii confiscati. 20% din sume vor fi alocate proiectelor sociale, iar alte 10% vor fi directionate catre institutiile implicate în identificarea, confiscarea si recuperarea bunurilor infractionale.

    Deciziile privind transmiterea bunurilor vor fi facute publice, împreuna cu procesele-verbale ale sedintelor comisiei. Astfel, confiscarea nu se va limita la preluarea averilor provenite din infractiuni, ci va permite întoarcerea lor în folosul societatii.

  • Doua banci din Moldova se alatura apelului de economisire a energiei

    Doua banci din Moldova se alatura apelului de economisire a energiei

    Maib si Victoriabank au anuntat masuri pentru reducerea consumului de energie electrica, în contextul starii de alerta instituite în sectorul energetic. Cele doua institutii financiare îsi ajusteaza activitatea în oficii si îndeamna angajatii, clientii si partenerii sa utilizeze responsabil resursele.

    Începând din 5 august, maib deconecteaza iluminatul decorativ si logourile luminoase între orele 18:00 si 06:00. Banca limiteaza si iluminatul din oficii, holuri si alte spatii, raspunzând astfel apelului autoritatilor de a reduce consumul.

    Maib le recomanda clientilor si partenerilor de afaceri sa adopte masuri similare, mentionând ca gesturile simple pot contribui la gestionarea deficitului de energie.

    Victoriabank a aprobat, la rândul sau, un set de masuri care vor fi aplicate atât la sediul central, cât si în toate subdiviziunile sale. Printre acestea se numara utilizarea la maximum a luminii naturale, stingerea luminilor dupa încheierea programului si deconectarea iluminatului pe holuri si în salile de sedinte neutilizate.

    Angajatii vor opri complet calculatoarele si laptopurile la finalul programului, iar aparatele electrice, precum fierbatoarele, încarcatoarele si cuptoarele cu microunde, vor fi deconectate atunci când nu sunt folosite.

    Victoriabank va limita si utilizarea ascensoarelor, acestea urmând sa fie folosite în special pentru transportarea greutatilor si de catre persoanele cu nevoi speciale.

    Institutia îsi încurajeaza echipele sa identifice si alte posibilitati de economisire a energiei în activitatea zilnica.

     Anunturile celor doua banci au fost publicate în contextul solicitarilor adresate populatiei si companiilor de a reduce consumul de electricitate pe durata starii de alerta.

  • Mai multi bani la bugetul public national: încasarile administrate de Fisc au crescut cu aproape 5 miliarde de lei

    Mai multi bani la bugetul public national: încasarile administrate de Fisc au crescut cu aproape 5 miliarde de lei

    Încasarile administrate de Serviciul Fiscal de Stat la bugetul public national au ajuns la 51,4 miliarde de lei în perioada ianuarie–iulie 2026. Suma este cu aproximativ 5 miliarde de lei, sau cu 10,9%, mai mare decât în aceeasi perioada a anului trecut.

    La bugetul de stat au fost acumulate circa 21,1 miliarde de lei, în crestere cu 2,3 miliarde de lei fata de primele sapte luni din 2025.

    Bugetele locale au înregistrat încasari de aproape 6,1 miliarde de lei, cu 618,4 milioane de lei mai mult. La bugetul asigurarilor sociale de stat au ajuns aproximativ 18 miliarde de lei, în crestere cu 9,7%.

    Fondurile asigurarii obligatorii de asistenta medicala au acumulat alte 6,1 miliarde de lei, cu 565,5 milioane de lei peste nivelul raportat în perioada similara din 2025.

    Cea mai mare crestere procentuala a fost înregistrata la bugetul de stat, de 12%, urmat de bugetele locale, cu 11,3%. Datele prezentate de SFS sunt operative.