Blog

Crizele ridica mari întrebari despre teoria economica, economia de piata, puterea monedelor si deciziile de politica luate de autoritati. În conditii de criza, esti tentat sa iei decizii destul de radicale, desi cu efecte putin predictibile.

Bitcoin este o inovatie post-criza, care încearca sa revolutioneze conceptul de moneda si sa schimbe optica asupra unor fenomene cum ar fi baterea monedei, inflatie si depreciere. Expertii atrag însa atentia asupra diferentei dintre o moneda si un sistem de plata, fiind sceptici ca Bitcoin are un viitor. Si totusi, conceptul de moneda digitala se potriveste perfect erei în care traim. Acum – când tehnologiile misca totul din loc si accelereaza procesele – vizitele la banci, asteptarile la ghiseu si completarea de hârtii parca tin de o alta epoca deja.

Ce este bitcoin?

Bitcoin este o moneda digitala creata în 2009 de o persoana sau un grup de persoane care folosesc pseudonimul de Satoshi Nakamoto. Bitcoin este diferit de celelalte monede prin faptul ca nu se bazeaza pe încrederea într-un emitent central. Emiterea unui Bitcoin presupune rezolvarea unei probleme matematice, operatie denumita „mining”. Dificultatea problemelor consta în generarea cheile criptografice pentru confirmarea tranzactiilor. Cel care a gasit solutia este recompensat cu 25 Bitcoin.

Orice persoana care participa la reteaua bitcoin detine un portofel care contine un numar arbitrar de perechi de chei criptografice. Un portofel este o aplicatie care se conecteaza la reteaua Bitcoin si permite pastrarea si tranzactionarea monedei cu orice alt utilizator.

Fie ca este vorba despre portofele Bitcoin (Bitcoin Core, MultiBit, Armory etc.) sau portofele online (BlockChain.info, BitGo.com, GreenAddress.it), principiul de functionare este acelasi – se genereaza adrese care nu contin nicio informatie despre detinatorul lor, fiind siruri de numere si litere aleatorii, de aproximativ 33 de caractere, de forma 175tWpb8K1S7NmH4Zx6rewF9WQrcZv245W.

Bitcoinii contin cheia publica a detinatorului actual (adresa). Când un utilizator Y transfera o suma catre utilizatorul Z, Y renunta la proprietatea sa pe bitcoinii trimisi prin adaugarea cheii publice a utilizatorului Z si prin semnarea cu propria cheie privata.

Spre deosebire de un portofel real sau un card bancar, un portofel Bitcoin nu poate fi recuperat daca este pierdut. De aceea, este recomandat sa salvam o copie de siguranta a portofelului pe un mediu extern, în meniul aplicatiilor regasindu-se functia de backup.

Bitcoin si inflatia

În luna februarie a anului 2014 existau peste 12 mii bitcoini, cu o valoare cumulativa de peste 7 miliarde dolari SUA. Numarul total de bitcoini tinde spre maxim 21 de milioane. Masa monetara creste ca serii geometrice la fiecare 21,000 de blocuri sau aproximativ la 4 ani. Astfel, pâna în anul 2017, ar urma sa fie generata 3/4 din masa monetara.

În timp ce se apropie de acest numar, valoarea bitcoin va creste drept urmare lipsei de noi introduceri de masa monetara. Pentru a nu depinde de stimulentul crearii de noi bitcoini pentru a înregistra tranzactiile în blocuri, nodurile din aceasta perioada este asteptat sa depinda de capacitatea lor de a concura în colectarea taxelor pentru procesarea tranzactiilor.

Datorita naturii lor descentralizate, Bitcoin poate atenua anumite instabilitati create prin deciziile luate de autoritatile emitente de moneda. Inflatia este destul de limitata, fiind controlata si programata în programul Bitcoin, dar este predictibila si cunoscuta tuturor partilor înca de la început.

Cursul USD/bitcoin

Bitcoin a avut o evolutie stabila de la primele tranzactii din anul 2009, când cursul de schimb în raport cu dolarul american constituia 0,30 dolari SUA pentru un Bitcoin, pâna în anul 2011, când acesta a ajuns la circa 17 dolari SUA. Ulterior, problemele entitatilor care efectua tranzactii în dolari au determinat scaderea rapida a cursului la valoarea de 5 dolari SUA/BTC. În anii 2011 si 2012 cursul a variat destul de putin, ajungând la aproximativ 14 dolari SUA/BTC.

În 2013, pretul unui Bitcoin a explodat, atingând un maxim istoric de peste 1000 dolari în perioada noiembrie – decembrie 2013. Aceasta ascensiune a fost determinata preponderent de criza economica din Cipru care a condus la blocarea conturilor deponentilor din mai multe banci. Pâna în 2013, reteaua Bitcoin era dominata de mici „producatori” de moneda. Ulterior, în minerit s-au implicat câteva companii si investitori care au dus procesul de emitere bitcoin pe un tarâm mai profesional, echipamente din ce în ce mai puternice fiind conectate la retea.

Cresterea substantiala a cursului de schimb bitcoin în raport cu dolarul a atras atentia autoritatilor în mai multe state, unde bitcoin nu a fost recunoscuta drept mijloc legal de plata. În luna decembrie 2013, Banca Centrala a Chinei a interzis tranzactiile în Bitcoin, ceea ce a marcat începutul declinului Bitcoin. Cursul de schimb a scazut tot mai mult si a ajuns în câteva luni la 550-650 dolari SUA/BTC. Ulterior, în primavara anului curent, guvernul chinez a interzis bancilor si procesatorilor de plati sa mai tranzactioneze Bitcoin, cursul în raport cu dolarul american scazând pâna la circa 400 dolari SUA/BTC.

ATM-urile Bitcoin

Desi Bitcoin este o moneda virtuala, aceasta poate fi cumparata contra altor valute straine sau vânduta în schimbul altor monede prin intermediul ATM-urilor. Acestea nu sunt reglementate exact si nu se poate spune ca sunt suta la suta legale.

Primul ATM Bitcoin a fost deschis în octombrie 2013, în Canada. Ulterior, acestea s-au raspândit în toata lumea. Exista mai multe pagini-web unde poate fi consultata harta cu indicarea locurilor exacte unde se afla ATM-uri bitcoin.

Pe coindesk.com/bitcoin-atm-map putem vedea ca cele mai multe ATM-uri Bitcoin exista în America de Nord si Europa. Acestea au aparut deja si în tarile vecine ale Republicii Moldova. În tara noastra nu avem un astfel de ATM, acest fenomen fiind mai putin raspândit. Printre tarile din Europa care nu dispun de ATM-uri Bitcoin se numara si Grecia, Albania, Montenegro, Macedonia, Estonia, Letonia si Lituania.

Bitcoin în Moldova

Bitcoin prezinta un interes deosebit si pentru multi oameni din Republica Moldova. Într-un interviu pentru allmoldova.com, un „miner” moldovean de Bitconi a explicat de ce bitcoinii i-au parut o investitie buna: „În primul rând, am vrut sa sustin idea de retea financiara distribuita, în al doilea rând pentru a studia si experimenta cu noul protocol, în al treilea rând pentru profit. Sunt încrezut ca cripto-valutele sunt viitorul sistemului financiar si va schimba mult viziunile financiare ale fiecarui om”.

 „La fel ca si pe piata Forex, bitcoinul poate fi tranzactionat la bursa, cumparat la pret redus si vândut la pret ridicat. Aceasta este cea mai folosita metoda pentru a obtine bitcoinuri noi. Eu am acum sase bitcoinuri, iar cinci dintre ele sunt cumparate. Initial, le-am achizitionat ca metoda de investitie, apoi am început sa le tranzactionez la bursa”, spunea la finele anului trecut un economist din Chisinau, Iulian Sobetchi, într-un interviu pentru ziarulnational.md.

Pe de alta parte, managerul partenerului oficial al Alpari în Chisinau nu vede un viitor atât de luminos pentru Bitcoin. „Bursa financiara nu are cum sa se schimbe din cauza Bitcoin. E o valuta electronica care practic nu se bazeaza pe nimic. Exista cerere si oferta, daca nu e cerere, ea scade în pret. Faptul ca ea se coteaza la bursa înca nimic nu înseamna. Cred ca e o moneda prea riscanta pentru investitii”, a declarat acesta pentru ziarulnational.md.

De aceeasi parere este si Igor Munteanu, director al Departamentului sistemului de plati BNM: „Volatilitatea acestei valute este mult prea mare. Un exemplu recent: Zynga (companie americana de jocuri online – n. r.) a acceptat platile în bitcoini si ca rezultat cursul lui a depasit 1000 dolari SUA. Dar când Banca Centrala a Chinei a pus restrictie, Bitcoin-ul a cazut pâna la 400 dolari SUA. Care companie ce face produse legale s-ar aventura în acceptarea unei monede atât de instabile? Ea nu e sustinuta nici de o banca centrala, nici de-un activ, doar de încrederea oamenilor. Chiar nu vad cum în Republica Moldova vreun producator ar risca atât de mult. În lumea criminala ar fi populara ideea, dar infractorii nostri nu sunt atât de sofisticati”, a declarat Munteanu în primavara acestui an în cadrul unui interviu pentru allmoldova.com.

Cât de viabil este Bitcoin?

Scenarii presupuse de esec a monedei bitcoin pot fi deprecierea acesteia, un numar de utilizatori tot mai redus sau interzicerile impuse de autoritatile diferitor state. Trecerea la un alt sistem de moneda criptologica nu este exclusa, daca o noua moneda va fi creata si va fi considerata mai legala decât Bitcoin.

Avantajul tranzactionarii Bitcoin este posibilitatea de a transfera bani fara limita de suma, oriunde, fara taxe de transfer si fara completarea de formulare bancare. Dezavantajul este însa incertitudinea din jurul acestei monede, precum si acceptarea restrânsa de catre comercianti. În lipsa unui cadru regulatoriu, comerciantii sunt reticenti în a permite tranzactiile în Bitcoin. Chiar daca nume mari, precum Overstock.com, Virgin Galactic, WordPress sau Reddit, accepta plati în Bitcoin, alti comercianti importanti nu ofera aceasta posibilitate.

Cei care adopta bitcoin sunt atrasi de faptul ca tranzactiile sunt anonime, pot fi transferate între utilizatori fara niciun schimb de informatii de identificare personala si fara sa treaca prin sistemul bancar. Lipsa de transparenta a acestui sistem a dus la catalogarea bitcoin ca ban utilizat în scopul spalarii banilor sau platilor ilicite pentru droguri si arme.

Autoritatea Bancara Europeana a emis un avertisment în luna decembrie 2013 considerând tranzactiile în Bitcoin foarte riscante si sfatuind utilizatorii sa nu faca economii în Bitcoin. De asemenea, Paul Krugman, editorialist NY Times si detinator al premiului Nobel pentru economie, a sustinut ca „Bitcoin este malefica”.

În concluzie, Bitcoin nu are un statut clar – moneda sau sistem de plata? Având în vedere ca nu se cunoaste exact cine este „inventatorul” Bitcoin, dar si faptul ca conceptul Bitcoin înseamna tranzactii anonime, multi experti catalogheaza aceasta moneda virtuala ca fiind un mijloc de a efectua plati ilegale.

Multi economisti considera ca Bitcoin nu are viitor din considerentul ca este foarte volatila si prezinta riscuri mari. Alte persoane sunt însa de parere ca Bitcoin este o moneda comoda, sigura si predictibila. Daca în anumite tari, apar tot mai multe ATM-uri Bitcoin pentru ca fenomenul ia amploare, atunci în alte tari exista companii si site-uri care sunt trase la raspundere pentru spalare de bani din considerentul utilizarii si tranzactionarii cu Bitcoin.

Astfel, viitorul acestei  monede este compromis din cauza dificultatii de a o reglementa si a puternicei sale volatilitati. Totusi, ca inovatie financiara si tehnologica, Bitcoin poate fi considerat o nisa a viitorului.

Autor: Daniela Dermengi

În conflictul Consiliului de Administratie al Victoriabank cu top-managerii trebuie sa se clarifice instantele de judecata. Despre aceasta a comunicat guvernatorul BNM, Dorin Dragutanu, scrie newsmaker.md cu referire la un interviu acordat de catre guvernator ziarului “Ekonomiceskoe Obozrenie” (????????????? ?????????).

“În acest caz întrebarea pentru noi ar fi urmatoarea – trebuie oare BNM sau CNPF sa intervina si conteste deciziile instantelor judecatoresti, la care se adreseaza partile din conflict? Luând consideratie ca instantele de judecata în tara noastra functioneaza asa cum functioneaza, eu consider ca oricare alte organe de stat nu au dreptul sa intervina”, a declarat Dorin Dragutanu.

Conform dumnealui, “BNM, în calitate de organ de supraveghere, în situatia când Consiliul de Adminsitratie este lipsit de împuterniciri de catre instanta primara de judecata, nu-i ramâne decât sa urmareasca actiunile membrilor consiliului alesi anterior si sa astepte decizia finala a instantelor de judecata.”

Dupa cum a mentionat guvernatorul, BNM ia în calcul toate scenariile posibile, chiar si introducerea supravegherii externe. “Daca vom vedea blocarea activitatii bancii în urma deciziilor judecatoresti de suspendare a ambelor organe de conducere a bancii (consiliul de administratie si management), în asemenea caz BNM va trebui sa aplice masuri extraordinare”, a relatat Dorin Dragutanu în interviu.

Guvernatorul si-a exprimat speranta ca totusi “conflictul va fi rezolvat fara prea multe pierderi în baza legitimitatii deciziilor instantelor superioare de judecata”.

Material preluat si tradus de pe newsmaker.md.

Va prezentam cele mai profitabile depozite bancare, în vigoare la 09 octombrie 2014, oferite de bancile comerciale din Moldova pentru plasarea dolarilor SUA la termen de 6, 12 si 24 luni. În clasamentul ce urmeaza nu sunt incluse depozitele destinate copiilor si cele pentru pensionari.

Top depozite 6 luni

5,5% – rata anuala oferita de depozitul Vacanta (Banca Sociala). Acest depozit nu permite nici depuneri suplimentare, nici retrageri partiale de mijloace banesti din cont. Rata dobânzii este fixa. Suma minima de constituire – 500 USD.

5,3% – dobânda oferita de Unibank, depozitul Standart+. Depuneri la cont se permit (cu exceptia ultimelor 2 luni), retrageri de asemenea. Este posibila capitalizarea dobânzii.

5% – dobânda oferita de multiple produse: Rentabil, Deosebit si Fidelitate (Banca de Economii); Standart (Unibank) si Toamna de aur (Banca Sociala). Toate depozitele permit depuneri suplimentare, cu exceptia Deosebit (BEM). Retrageri partiale ale mijloacelor banesti sunt posibile doar în cazul depozitului Fidelitate (BEM). Rata fixa a dobânzii – Standart (Unibank) si Deosebit (BEM). Capitalizarea dobânzii este posibila la produsele oferite de Unibank si Banca Sociala.

Top depozite 12 luni

6,5% – dobânda oferita de Banca Sociala prin intermediul depozitului Toamna de aur. Se permit depuneri suplimentare de bani în cont. Este posibila capitalizarea dobânzii.

6,1% – rata (flotanta) oferita de depozitul Standart+ (Unibank). Acest depozit permite atât depuneri cât si retrageri partiale ale mijloacelor banesti din cont. Este posibila capitalizarea dobânzii.

6% – dobânda oferita de Banca de Economii (depozitul Rentabil). Acest depozit permite depuneri suplimentare (minim 100 USD). Retrageri de bani nu se permit. Rata dobânzii – flotanta.

Top depozite 24 luni

6,6% – dobânda oferita de Banca Sociala prin intermediul depozitului Toamna de aur. Se permit depuneri suplimentare de bani în cont. Retrageri se permit dupa 12 luni de la constituire, lunar maxim 25% din suma depusa. Este posibila capitalizarea dobânzii.

6,3% – rata oferita de depozitul Uni-Profit (Unibank). Depozitul nu permite nici retrageri, nici depuneri suplimentare de bani în cont. Suma minima de constituire – 500 USD.

6,05% – dobânda oferita de Banca Sociala prin intermediul a 2 produse – Clasice si Aniversare 20 ani. Depuneri suplimentare permite doar oferta Aniversare 20 ani, retrageri – doar Clasice. Rata dobânzii este flotanta pentru ambele depozitele.

Toate ofertele bancilor comerciale privind depozitele la termen le puteti vizualiza în pagina Depozite, unde puteti efectua cautari în dependenta de valuta, termenul plasarii mijloacelor banesti, banca comerciala etc.

Fenomenele negative, care au afectat grav imaginea sistemului bancar în ultimii ani, în special cele ce tin de transparenta actionariatului, legalitatea preluarii unor pachete de actiuni si a controlului asupra unor importante institutii bancare, precum si managementul defectuos si netransparent al acestora, care a ajuns sa puna sub semnul întrebarii lichiditatea unor banci, îi pune tot mai mult în garda pe expertii din domeniu. Liga Bancherilor, una din organizatiile neguvernamentale prestigioase ce monitorizeaza activitatea sistemului bancar, a difuzat un apel prin care îsi exprima îngrijorarea fata de aceste fenomene si face propuneri concrete în vederea restabilirii bunului nume al sectorului bancar. Referitor la problemele sectorului ziarul Economist a dialogat cu Dumitru Ursu, Presedintele Ligii Bancherilor din Moldova.

Va prezentam în continuare interviul acordat publicatiei economice.

– Domnule Ursu, despre problemele sectorului bancar se vorbeste de mult timp, se adopta legi pentru a le depasi, se fac declaratii. Însa acestea nu se termina, ba din contra devin tot mai frecvente, în special cele ce tin de transparenta actionariatului sau de guvernarea corporativa. Care sunt cauzele acestei stari de fapt?

– Se cauta o multime de motive pentru a explica unele fenomene negative în sistemul bancar. De exemplu, fie ca legea este imperfecta, fie ca nu exista suficiente  instrumente necesare pentru reglementare, însa nu se spune niciodata un lucru despre care Liga Bancherilor a mentionat în repetate rânduri: lipsa vointei în rândul factorilor de decizie. Nu ma poate convinge nimeni ca astazi nu avem o legislatie bancara moderna. Toate modificarile propuse de Banca Centrala au fost adoptate, tot ce s-a dorit, s-a aprobat. Inclusiv si reducerea cotei substantiale de la 5% la 1% pentru care cumparatorii de actiuni trebuie sa aiba permisiunea BNM. Cei de la FMI de altfel nu cred ca vom obtine prea multe prin reducerea acestei cote. În UE ea este de 10% si nu apar astfel de probleme ca la noi. Probabil problema se afla mult mai adânc. Nu vreau sa-i critic pe fostii sau actualii colegi dar problemele au aparut mai frecvent dupa venirea noii echipe la BNM, prin 2010-2011 si, din pacate, pe parcursul urmatorilor ani, ele doar sau intensificat. Este vorba despre atacurile raider, problemele ce tin de dreptul de proprietate a actiunilor în banci, lipsa transparentei actionariatului. Aceste probleme au fost puse în permanenta în discutie aici la Liga Bancherilor din Moldova.

Pentru a asigura transparenta actionarilor, astazi avem o legislatie buna. Banca Nationala are toate pârghiile si împuternicirile de a influenta si daca se doreste cu adevarat poate afla cu adevarat actionarii efectivi ai oricarei banci. Pe lânga asta mai avem astfel de structuri precum Centrul National Anticoruptie, care poate solicita orice informatie pe linia sa, de la partenerii externi. Exista foarte multe astfel de posibilitati pentru aceste structuri dat fiind faptul ca BNM nu este organ de ancheta. Dar, prin intermediul CNA se poate de gasit informatia dorita.

Cât priveste guvernarea corporativa, este foarte bine când acesta este bazata pe principiile democratiei occidentale. În banci avem consilii de administrare si consilii de supraveghere, fiecare cu împuternicirile sale iar structurile respective au suficiente împuterniciri pentru a asigura o guvernare corporativa corecta.

În ce priveste dreptul de proprietate, ne amintim foarte clar cum cu câtiva ani în urma, la cea mai mare banca din Moldova, peste noapte câteva persoane au fost deposedate de actiuni si, cu regret, unele dintre ele nici pâna acum nu si-au recapatat dreptul de proprietate desi exista anchete pe aceste cazuri.

Astfel, nu este vorba atât despre legislatie cât de capacitatea functionala pentru a aplica aceasta legislatie, în special cea a reglementatorului.

Anul trecut, la recomandarea organismelor financiare internationale, a fost propusa instituirea unui Consiliu de supraveghere la BNM. A existat si un proiect de lege în acest sens, au fost discutii aprinse în cadrul comisiilor parlamentare si proiectul chiar a fost aprobat în prima lectura. El prevede ca în afara de actualul consiliu de administrare sa existe si un consiliu de supraveghere. Acesta nu are functii executive însa, daca va include personalitati notorii, care pot fi propuse de Parlament, Guvern sau Presedintie (experienta internationala este foarte variata în acest sens), poate deveni un organism foarte eficient. În opinia mea un astfel de Consiliu ar fi fost benefic si la noi pentru a monitoriza si a consolida capacitatea functionala a Bancii Centrale. Însa, deocamdata el n-a fost votat în lectura a doua.

Nici Consiliul de administratie al BNM n-a putut sa functioneze la capacitate maxima timp de patru ani, or din 2009 pâna în 2013 el a avut doar trei membri din cinci. Nu este clar nici pâna în prezent de ce Executivul n-a propus în termeni utili suplinirea celor doua functii.

– Si de ce acum, când s-ar parea ca exista toate conditiile pentru o buna functionare a sistemului, acest lucru nu se întâmpla?

– În opinia noastra, astazi exista suficiente pârghii pentru ca sa se aplice legislatia, profesionismul bancii nationale trebuie sa-l aprecieze Parlamentul, organismele financiare internationale, dar, dupa cum am mentionat în apelul Ligii Bancherilor, este necesar ca toti sa-si îndeplineasca functiile conform legislatiei în vigoare, cu pârghiile pe care le au. Totodata, este foarte importanta comunicarea permanenta a BNM cu mass-media pentru ca sa nu apara diferite momente în stare sa destabilizeze situatia de pe piata valutara, monetara sau cea bancara.

– BNM este suficient de independenta pentru a-si îndeplini obligatiunile?

Legea cu privire la BNM este o lege foarte performanta pentru Republica Moldova.  Banca Centrala are o independenta care nu exista în multe tari din regiune, fiind invidiata din acest punct de vedere de catre colegii din aceste tari. Cu atât mai mult, daca anterior BNM trebuia sa se consulte asupra luarii unor decizii cu Guvernul, dupa modificarile care au fost facute anul trecut, ea doar informeaza guvernul privind activitatea sa. Deci, conform legii, BNM are o independenta totala, inclusiv în fata Parlamentului caruia doar îi prezinta un raport în fiecare an dar nu este subordonata acestuia.  În ce priveste independenta politica, se stie ca actualul Consiliu de Administrare a fost ales pe criterii de partid. Însa eu nu vad o problema în aceasta. Probabil ca si în alte state exista o astfel de practica. Însa, dupa ce ocupi fotoliul, trebuie sa uiti cine te-a promovat si sa-ti îndeplinesti functiile conform legislatiei BNM.

– Daca e sa ne întoarcem la unele momente ce tin de actionariat, în ce ar consta interesul unor structuri sau persoane, de regula destul de dubioase, de a fi actionari ai bancilor. Desi profitul acestora este relativ mare pentru Republica Moldova, totusi luptele acestea corporative, deseori cu încalcarea legii sunt pentru o miza mai mare decât cea de a primi dividende o data pe an.

– Aici ar trebui sa distingem doua momente esentiale pentru cei ce investesc în sectorul bancar. Exista oameni care au interes de a investi în sectorul bancar, acesta fiind constant unul dintre cele mai profitabile în economia moldoveneasca. Este un sector destul de atractiv si în prezent 76% dintre actionarii bancilor sunt investitori straini. Este alta întrebare cine sunt de fapt acesti investitori straini. În România, spre exemplu, investitorii straini sunt investitori strategici. Banci, grupuri bancare internationale. La noi astfel de investitori sunt doar în patru banci si nu cele mai mari. Este vorba despre Mobiasbanca, BCR, Eximbank si ProCredit Bank. În rest, investitorii straini nu sunt din sectorul bancar.  Pentru altii interesul consta în a beneficia de fluxurile financiare, adica de banii bancilor. Astfel de actionari, de regula nu se gândesc la profit dar, în special, pun în aplicatie diferite scheme cu banii bancilor, care nu coincid cu interesul sistemului nostru bancar.

– În adresarea Ligii ati mentionat despre o constare a FMI care suna în felul urmator: Activele lichide ale unor banci ar fi de fapt grevate de sarcini, ceea ce ar putea înrautati indicatorii de lichiditate fata de cei raportati”. Ce înseamna aceasta de fapt?

– Este o constatare foarte importanta pentru ca daca nu ai un portofoliu de credite destul de sanatos, clasarea portofoliului de credit nu este obiectiva, peste ceva timp vor aparea probleme. Nu se vor rambursa unele credite si atunci, se va ajunge la decapitalizarea bancilor. Este un semnal pentru echipele de control ale Bancii Nationale sa fie foarte atente la momentul respectiv atunci când fac verificari. Este extrem de important sa ai un portofoliu de credit real si clasificarea sa fie reala. Sa nu fie ca azi ai un profit bun pe care îl repartizezi actionarilor iar mâine, suporti pierderi, si în ultima instanta institutia se decapitalizeaza iar profitul, care ar putea fi un colac de salvare în aceasta situatie, a fost deja repartizat.

– Ce trebuie sa se întâmple ca sa se normalizeze situatia în sector?

– Cred ca trebuie sa fie mai activa si societatea civila, Acele organisme de business de la noi nu trebuie sa fie indiferente fata de problemele din sectorul bancar, deoarece, pâna la urma acestea îi vor afecta si pe ele. Iar reglementatorul trebuie sa fie mai consecvent în actiunile sale în raport cu fiecare banca. Pentru ca, pâna la urma, cea mai deplina informatie, o detine BNM. Noi putem afla unele lucruri din presa, din unele rapoarte, însa tabloul complet în ce priveste sectorul bancar este vazut doar la BNM. Aceasta nu trebuie sa se limiteze doar la scopul pe care si l-a propus, cel de stabilitate a preturilor. Sa nu uite ca este responsabila si de siguranta sectorului bancar.

Si actionarii din banci, care de fapt decid asupra activitatii institutiilor, trebuie sa constientizeze ca în banci trebuie sa existe o stare de calm pentru ca sa nu fie perturbata activitatea institutiilor si a sistemului în general.

– Totusi, daca sa fim obiectivi pâna la urma, multe probleme BNM nu le poate depasi din cauza ca ele sunt judecate în defavoarea sa de catre instantele judecatoresti.

– Astfel de probleme au existat permanent, de la aparitia BNM în 1991 pâna în prezent. Însa acesta nu reprezinta o cauza plauzibila ca Banca Centrala sa nu fie consecventa în promovarea politicii sale. În primul rând este necesar si un profesionism adecvat al angajatilor bancii, care monitorizeaza activitatea institutiilor bancare. Reglementatorul trebuie sa fie mult mai combativ si consecvent în îndeplinirea atributiilor sale.