Parlamentul cipriot a respins taxa pe depozite bancare, o conditie pentru primirea unui ajutor financiar de 10 miliarde de euro necesar salvarii tarii si a bancilor de la faliment, declansând astfel o noua criza în zona euro, scrie bancherul.ro.
Parlamentul din Cipru are 56 de membri, dintre care majoritatea, respectiv 36 au votat împotriva taxei iar 19 s-au abtinut, un parlamentar fiind absent, relateaza agentiile de presa internationale.
Planul de salvare a Ciprului este pus astfel sub semnul întrebarii, ceea ce ar putea aduce noi tensiuni în zona euro. Tarile UE au declarat înainte de vot ca nu vor acorda Ciprului împrumutul de 10 miliarde de euro aprobat sâmbata daca nu va fi aprobata si contributia deponentilor la planul de salvare.
Banca Centrala Europeana a amenintat, de asemenea, ca va suspenda împrumuturile de urgenta pentru bancile cipriote.
Nationalizarea unei parti de pâna la 10% din depozitele bancare ar fi adus înca 5,8 miliarde de euro la pachetul financiar necesar salvarii Ciprului. Aceasta masura a fost luata întrucât daca întregul pachet de 15,8 miliarde de euro ar fi suportat de guvern, datoria publica a acestuia ar fi devenit prea mare si imposibil de suportat.
Actiunile de pe bursele europene sunt în scadere iar moneda euro s-a devalorizat la un record al ultimelor 3 luni, cu toate ca economia Ciprului reprezinta doar 0,2% din economia zonei euro formata din 17 tari.
Oficialii europeni, printre care ministrul de Finante al Olandei, Jeroen Dijsselbloem, au spus ca Ciprul trebuie sa contribuie la pachetul financiar de salvare a tarii, întrucât situatia tarii este unica, sistemul bancar fiind de 6 ori mai mare decât economia.
Nationalizarea depozitelor, vazuta ca o masura împotriva Ciprului
Votul a fost aplaudat de multimea adunata în fata Parlamentului din Cipru, care a scandat: „Ciprul apartine poporului sau”, relateaza Reuters.
Proaspatul ales presedinte al tarii, Nicos Anastasiades, avertizase astazi ca Parlamentul va respinge ideea de nationalizare a depozitelor, „pentru ca ei cred ca este o decizie nedreapta si împotriva intereselor Ciprului, în general.”
Anastasiades a refuzat sa accepte o taxa mai mare de 10% pe depozitele mai mari de 100.000 de euro, ceea ce înseamna si impozitarea conturilor cu valori mai mici, care ar fi afectat cea mai mare parte a deponentilor încrezatori ca depozitele lor sunt garantate.
Decizia fara precedent luata de Eurozone de a impune taxe pe depozitele bancare a stârnit un val de indignare printre ciprioti si a provocat tensiuni pe pietele finanicare.
Oficialii europeni au explicat ca este vorba de o decizie unica, ce nu se va repeta în alte tari din Europa, întrucât în Cipru este o situatie speciala, majoritatea depozitelor fiind detinute de straini si de rusi care urmaresc sa-si ascunda averile sau afacerile oneroase.