Pentru început BNM prin propriul exemplu, începând înca din 2012-2013 a atras bancile din Moldova în jocurile sale valutare, provocându-le sa fie mai active în balansarea inflationista – scopul principal al regulatorului (pe atunci în tara se atesta un proces deflationist). Acum, aceeasi Banca Centrala le-a condamnat, într-un anumit sens.
Agentia InfoMarket a scris în repetat rânduri despre faptul ca anume BNM a provocat jocul de pe piata valutara. În 2012-2013 a cumparat valuta în volume enorme si într-un sfârsit a atras atentia altor subiecti de pe piata. Acesti au intrat în joc, de la început respectând regulile impuse de BNM, iar mai apoi si-au stabilit propriile reguli.
E ca în cazul copiilor, cineva se da în leagan, îsi faci viteza…iar asta atrage alti jucatori, care încep sa se legene în unison…si într-un sfârsit cel care a venit la urma mai ramâne în scrânciob, iar cel care a venit primul si si-a facut viteza prea mare, cade. Dar, regulatorul are pârghii si nu are de gând sa ajunga în afara jocului. Nu credeti? Majorarea fara precedent a ratei de refinantare de la 8,5 la 13,5% de pe data de 17 februarie 2015, printr-o decizie simpla a Consiliului de administrare al BNM, este ca în cazul în care mama îsi cheama acasa acei copii, care au încercat sa se legene în locul ”stapânului scrânciobului”. Acum leaganul poate fi oprit, sau poate fi leganat din nou, dar deja se cere o analiza – e nevoie oare sa-i mai faci viteza?
Prin majorarea ratei de refinantare de la 3,5% în luna noiembrie pâna la 13,5% în luna februarie (în trei luni), BNM a creat un precedent al imprevizibilitatii. Cu acelasi succes, Banca Nationala ar fi putut majora rata si cu 20 sau 30 la suta. Pe de alta parte, BNM a pus pe umerii bancilor responsabilitatea pentru devalorizarea valutei nationale. Da, la devalorizare participa cei care au resurse libere si bancile joaca în aceasta piesa deloc ultimul rol. Cu o crestere atât de mare a ratei de refinantare, regulatorul le spune: vreti sa jucati la curs, tineti o problema în plus.
Iar problema exista si înca una serioasa, ce atinge tot businessul moldovenesc. În solutionarea acestei probleme valuta merge pe planul doi, cel putin.
Deci, BNM încearca sa sterilizeze masa de lei prin cresterea ratei. Cica, bancile vor fi nevoite acum sa majoreze rata la credite si cei care au luat împrumuturi, acum vor directiona banii liberi nu la acumularea masei monetare, inclusiv la procurarea valutei, ci la achitarea ratei. Iar oamenii care vor crede în leu si vor vedea profit în ratele mari de la depozite, vor vinde valuta în favoarea depunerilor profitabile.
Este, însa, si o alta latura. Businessul care s-a împrumutat, acum va depune mult efort pentru a returna creditele la o rata procentuala mai mare. Vor fi putini cei care vor risca sa se împrumute în aceste conditii si vor prefera sa astepte. Si daca businessul, care a mizat pe 8-10% rata anuala în lei în calitate de investitii pe termen lung, iar acum va fi nevoit sa plateasca macar în jumatate mai mult – 14-15% (daca va avea noroc), poate sa-si îngroape afacerea. Si asta pe fundalul unui esec în economie, când chiar si cele mai pesimiste prognoze pun recorduri negative. Adica, în cel mai bun caz vânzarile se stopeaza. Nimeni nu intentioneaza sa se miste în astfel de situatii, preferând sa astepte.
Toate astea indica asupra faptului ca acum bancile vor fi interesate în consolidarea leului. Iar bancile, cum am spus mai sus, nu sunt ultimii jucatori pe piata valutara. Bancile, ca si acum zece ani, trebuie sa se adune în cadrul Asociatiei lor si sa încerce sa reglementeze independent cursul, astfel scuturând din aroganta caselor de schimb. Desigur, decizia le va costa, dar jocul se merita, deoarece în cazul în care debitorii vor falimenta pe un capat si vor renunta la gaj, ce vor face bancile cu atâtea imobile? Asta în conditiile în care piata imobiliara nu doar ca stagneaza, ci s-a prabusit.
A fost interesanta declaratia Guvernatorului BNM, Dorin Dragutanu, la conferinta sa de presa de marti: Valuta este în tara. Trebuie sa-i convingem pe cei care o detin ca a venit timpul sa o vânda.
Apropo, timpul chiar a venit. Marti dimineata cursul leului a cazut cu un leu, la amiaza s-a mai devalorizat un pic, iar la finalul zilei (dupa conferinta Guvernatorului BNM) aproape a revenit la indicatorul de dimineata. Si astea sunt datele pietei interbancare, care de cele mai multe ori sunt închise pentru consumatori. Într-un anumit sens putem vorbi despre limita. Deja ”mâine” cei care detin dolari si euro îi vor duce câte putin la casele de schimb pentru ca trebuie sa se întretina cu ceva, iar produsele alimentare nu sunt vândute în Moldova contra valuta. Mai vine si timpul achitarii facturilor pentru luna care a trecut.
Odata cu învestirea noului Guvern, lucrurile din tara se vor aranja încet la locurile lor. Este adevarat ca nu trebuie sa ne asteptam ca dolarul va costa 12-13 lei, dar este probabila asteptarea sa avem un dolar care va costa 16 lei, iar valuta europeana – 19 lei.
Banca Nationala are multe instrumente de influenta pe piata valutara, dar prefera sa apuce jaraticul cu mâinile bancilor comerciale, care, apropos, nu sunt fara pacat – au jucat pe piata dupa exemplul BNM si acum sunt nevoite sa plateasca. Iar împreuna cu ele se rasplatesc si mii de clienti, persoane juridice si fizice.
Ramâne deschisa doar o singura întrebare, cum schimbam indicatorul M0 – masa monetara aflata în circulatie. La finele lunii decembrie 2014, banii în circulatie însumeaza 17,5 mlrd lei, exact atât cât a fost si în decembrie 2013. Întrebarea este daca BNM nu a recurs la serviciile ”masinii de tiparit” în ianuarie – februarie 2015. Pâna acum indicatorii vorbesc despre faptul ca masina de facut bani nu a fost pornita, ceea ce ar însemna ca în scurt timp nu se va ajunge masa monetara pentru presiuni asupra pietei valutare. Simplu, nu vor ajunge lei si asta pe fundalul cresterii ratei la credite.
Piata are nevoie astazi de noutati pozitive. Învestirea noului Guvern, este o noutate pozitiva indirecta. Lipsa datelor proaste privind masa de lei este o noutate buna. Totusi, ne pare rau pentru Guvernatorul BNM, care prea moale si delicat a încercat sa explice pietei situatia reala. Daca primul Guvernatorul al BNM, Leonid Talmaci (actualul presedinte al Moldindconbank) ar fi explicat situatia cursului de schimb, (desi el evita de fiecare data sa vorbeasca despre curs, nemaivorbind despre iesirea la o conferinta de presa), putin probabil sa fi fost atât de delicat. Cel mai probabil declaratia lui se limita la urmatoarele: cei care încearca astazi sa prabuseasca leul, mâine îsi vor numara pierderile. Poate doar asa, într-o forma mai dura, piata întelege cine dicteaza regulile balului. Desi si stapânul balului, într-o anumita perioada, si-a supraapreciat puterile si acum rezolva probleme, inclusiv, impunându-i si pe altii sa o faca.
Si bancile au devenit tot mai interesate în stabilizarea situatiei si ca rata de refinantare sa cada cel putin la un indice format dintr-o cifra. Bancile nu au de unde alege si trebuie sa faca acest lucru rapid, în caz contrar vom intra într-o recesiune de durata în economie, care si asa este într-o situatie precara. Numaratoarea merge în saptamâni pentru a stabiliza situatia si pentru a reveni la rata de refinantare de la începutul lunii februarie. Atunci si piata va rasufla usurata si businessul va începe sa lucreze.