BASEL III: Buffer de capital contraciclic si buffer de conservare a capitalului

Scurt istoric

Acordul Guvernatorilor Bancilor Centrale si Sefilor de Supraveghere a Organului de Conducere a Comitetului Basel, a avut angajamentul de a introduce un cadru normativ pentru capitalul contraciclic pe lânga cerintelor minime de capital existente. Ulterior, Comitetul de la Basel a convenit ca abordarea acestui bloc trebuie sa fie orientata spre organizarea activitatii prociclice. Scopul acestei abordari a fost alinierea tuturor instrumentelor pentru adresarea prociclitatii în conformitate cu un set de obiective specifice.

În documentul consultativ din Decembrie 2009, ”Consolidarea elasticitatii sectorului bancar”, au fost identificate patru obiective cheie de catre Comitetul de la Basel, dupa cum urmeaza:

1. Atenuarea oricarui exces de ciclicitate a cerintelor minime de capital;
2. Promovarea actelor cu perspective de viitor;
3. Conservarea capitalului pentru acumularea buffer-ului la banci precum si în sectorul bancar care poate fi folosit în situatii de stres,
4. Atingerea unui scop macro prudential mai vast pentru protejarea sectorului bancar de la perioadele de exces a cresterii creditarii.

Introducere

Criza financiara a conditionat o amintire vie ca pierderile suportate în sectorul bancar pot fi deosebit de mari când recesiunea preceda o perioada de exces a cresterii creditarii.

Aceste pierderi pot destabiliza sectorul bancar si pot initia un cerc vicios, prin care problemele în sectorul financiar pot contribui la recesiunea economiei reale care mai apoi se rasfrânge asupra sectorului bancar. Aceste interactiuni accentueaza importanta particulara a sectorului bancar construindu-si protectia capitalului în perioadele în care riscurile sistemice cresc considerabil.

Întrucât capitalul este o forma de finantare mai scumpa decât altele, acumularea acestor protectii poate avea beneficii aditionale în procesul temperarii cresterii excesive de creditare în conditiile economice si financiare volatile.

Proiectul bufferu-lui capitalului contraciclic este conceput pentru asigurarea cerintelor de capital în sectorul bancar luând în considerare mediul macro-financiar în care opereaza bancile. Buffer-ul de capital trebuie privit ca un instrument international important în setul instrumentelor macro prudentiale care stau la dispozitia autoritatilor nationale. Acest buffer este dislocat, în cazul în care excesul de crestere a creditarii agregate, este considerat a fi asociat cu formarea riscului sistemic, pentru asigurarea ca sectorul bancar dispune de un ”amortizator” pentru absorbirea unor potentiale pierderi. De-a lungul timpului, operatiunile buffer-ului trebuie sa accentueze cum ar trebui sa fie implementate alte instrumente macro prudentiale într-un mod mai international si armonizat.

Obiective

Obiectul primar al introducerii buffer-ului de capital contraciclic este folosirea unui ”amortizator” pentru realizarea scopurilor macro prudentiale mai ample, protejarea sectorului bancar de la abuzul cresterii creditarii agregate, care deseori este asociata cu crearea crizei sistemice.

Protejarea sectorului bancar în acest context nu se limiteaza doar la asigurarea ca bancile particulare vor ramâne în stare de solvabilitate în perioada stresului, întrucât cerintele minime de capital si buffer-ul de capital sunt concepute ca un întreg pentru a îndeplini aceste scopuri.

Mai degraba, scopul este de a asigura ca bancile dispun de capital suficient pentru a mentine fluxul creditarii în economie fara ca sa fie pusa întrebarea de insolvabilitate a acestora, în cazul în care sectorul financiar sufera de abuz de creditare. Acesta trebuie sa contribuie la reducerea riscului de credit fiind constrâns de cerintele capitalului normativ care poate compromite performanta economiei reale si sa rezulte pierderi din creditare în sectorul bancar.

Pe lânga scopul de a proteja sectorul bancar de ciclul creditar aceasta propunere poate ajuta la prevenirea oricarui risc de credit însasi la etapa incipienta a acestuia. Acest buffer poate duce la majorarea costului creditului, asadar poate submina cererea acestuia, în cazul în care este vadit ca portofoliul de credit a crescut la un nivel excesiv în comparatie cu reperele istorice. Efectul de moderare al acestui buffer la etapa incipienta trebuie privit ca un element pozitiv pe lânga obiectul primar descris mai sus.

Mecanismul de transmitere între buffer de capital si costul creditului precum si asupra cererii de creditare înca nu este bine cunoscut.

Buffer de capital

Potrivit Basel III buffer-ul de capital contraciclic se calculeaza ca medie ponderata a ”amortizatoarelor” ca efect în jurisdictiile carora bancile au expuneri de credit. Acesta este implementat ca o extensie a buffer-ului de conservare a capitalului. Buffer-ul de capital contraciclic consta din Capitalul de Gradul I. În cazul în care cerintele minime sunt încalcate, vor fi impuse constrângeri privind distributia capitalului bancii. Aceste constrângeri sunt aplicate în exclusivitate la distributia capitalului, dar nu si pe activitatea operationala a bancii.

Regimul buffer-ului de capital contraciclic fa vi implementat în paralel cu buffer-ul de conservare a capitalului între 1 ianuarie 2016 si sfârsitul anului 2018, devenind complet efectiv pe data de 1 ianuarie 2019. Aceasta înseamna ca, de exemplu, daca va fi activat la valoarea de 2.5 procente din activele ponderate la risc (APR), reciprocitatea de pâna la 0.625 procente (2.5 procente împartit la 4) din APR ce se cere la data de 1 ianuarie 2016 si aceasta rata va creste treptat cu fiecare an cu 0.625 puncte procentuale, pentru a atinge valoare sa finala de 2.5 procente din activele ponderate la risc (APR) la data de 1 ianuarie 2019. Jurisdictiile în care are loc o crestere excesiva de creditare în aceasta perioada de tranzitie, pot accelera în ceea ce priveste formarea buffer-ului contraciclic.

Buffer de conservare a capitalului

Obiective: sa asigure ca banca îsi formeaza un buffer de capital în afara perioadelor de stres care pot cauza pierderi si astfel sa duca la încalcari de cerinte minime obligatorii a capitalului. În perioadele obisnuite bancile vor fi obligate sa mentina buffer-ul de capital deasupra cerintelor minime stabilite fata de capitalul bancii. În cazul în care nivelul capitalului scade sub cerintele minime stabilite + buffer banca trebuie sa-si majoreze capitalul prin:

• Majorarea capitalului (prin emisiunea de actiuni);
• Diminuarea distribuirii profitului (reducerea distribuirii dividendelor, reducerea bonusurilor acordate catre staff).
• Acest cadru reduce discretia bancilor care au epuizat buffer-ul pentru distribuirea generoasa a profitului, prin urmare au descurajat bancile sa fie implicate în practici de rea credinta, precum:
• Folosirea prezicerilor de recuperare pe viitor, justificate prin mentinerea distribuirilor generoase pentru actionarii bancii. Actionarii, dar nu deponentii bancari, trebuie sa-si asume riscul ca recuperarile nu vor avea loc pe viitor;
• A face tot posibilul si a distribui capitalul bancii în asa fel ca aceasta distribuire sa fie un semn de consolidare a capacitatii financiare a bancii.

Buffer de conservare a capitalului: mecanismul

Buffer-ul de conservare a capitalului (de 2.5 procente) este compus din Capitalul de Gradul I, si este stabilit deasupra de cerintele minime obligatorii. Constrângerile asupra distributiei capitalului vor fi impuse bancii atunci când nivelul capitalului va scadea la nivelul buffer-ului.

Bancile vor fi în stare de a-si desfasura activitatea sa în mod normal atunci când nivelul capitalului sau va atinge nivelul de conservare a capitalului din cauza ca au avut de suferit pierderi. Constrângerile sunt impuse doar pe distributia profitului dar nu si asupra operatiunilor bancii.

Comitetul de la Basel nu-si doreste impunerea constrângerilor asupra întregului capital al bancii care poate fi tratat ca stabilirea unei noi cerinte minime de capital.

Tabelul 1. Standardele minime de conservare a capitalului

Sursa: Examining how Capital Buffer Standards are impacting the use and availability of Tier I Capital. PwC. London, 18 February 2011. Disponibil: pwc.com.

Buffer de capital contraciclic

Obiective: sa asigure ca cerintele minime de capital în sectorul bancar iau în considerare mediul macro-financiar în care îsi desfasoara activitatea banca respectiva:

• Dislocate de jurisdictiile nationale;
• Bufferul pentru bancile internationale va fi ponderat la media bufferului dislocat în toate jurisdictiile în care bancile au expuneri de credit.
• Regimul buffer-ului contraciclic consta din urmatoarele elemente:
• Autoritatile nationale vor monitoriza cresterea creditelor si altor indicatori care pot semnala aparitia riscului sistemic si vor identifica aparitia riscului sistemic la etapa sa incipienta;
• Bancile internationale vor analiza locatiile sale geografice a expunerilor de credit si vor calcula bufferul de capital contraciclic specific bancii sale;
• Fiecare jurisdictie membra a Comitetului de la Basel trebuie sa identifice o autoritate responsabila sa adopte decizii asupra marimii buffer-ului de capital;
• Acest buffer trebuie sa fie între 0 si 2.5% din activele ponderate la risc, în dependenta de extinderea aparitiei unui risc sistemic.

Tabelul 2. Standardele minime de conservare a capitalului, când banca este subiectul bufferului de capital contraciclic (2.5% din APR).

Sursa: Examining how Capital Buffer Standards are impacting the use and availability of Tier I Capital. PwC. London, 18 February 2011. Disponibil: pwc.com.

Armonizarea cadrului normativ legal autohton

Începând cu data de 30 iunie 2015 Banca Nationala a Republicii Moldova, împreuna cu Banca Nationala a României si De Nederlandsche Bank (banca centrala a Olandei) a lansat proiectul Twinning aferent consolidarii capacitatii BNM de reglementare si supraveghere bancara în contextul prevederilor Uniunii Europene. Twinning reprezinta un instrument de cooperare dintre autoritatile din statele membre ale UE si cele ale unei tari beneficiare situate în afara acesteia. Actiunile initiate în sensul dat tin de modernizarea institutiei sustinute prin instruire, reorganizare, precum si de armonizarea cadrului legal cu acquis-ul comunitar.

Obiectivul proiectului lansat vizeaza în special îmbunatatirea reglementarilor prudentiale ale bancilor, orientate spre afirmarea unui sector bancar solid si competitiv. Astfel, conform angajamentelor asumate de Republica Moldova prin Acordul de Asociere cu Uniunea Europeana, timp de 3 ani de la semnarea acestuia legislatia Republicii Moldova urmeaza a fi armonizata cu actele UE si standardele internationale aferente Basel III. Acestea includ: Directiva 2013/36/UE a Parlamentului European si a Consiliului UE din 26 iunie 2013 si Regulamentul nr. 575/2013 al Parlamentului si al Consiliului UE din 26 iunie 2013, care se refera la cerintele prudentiale aferente activitatii bancilor. Exigentele în cauza se raporteaza în principal la capital, levierul financiar, lichiditate, expunerile mari si dezvaluirea informatiei. Aplicarea acestora va avea un impact direct asupra sectorului bancar sub aspectul diminuarii riscurilor. Astfel, derularea proiectului Twinning va contribui la realizarea functiei de supraveghere bancara exercitate de BNM într-un context institutional modern si eficient.

Pe data de 22 ianuarie 2016 a avut loc cea dea a doua sedinta a Comitetului decizional al proiectului Twinning aferent consolidarii capacitatii BNM în domeniul reglementarii si supravegherii bancare în contextul cerintelor UE. La sedinta au participat experti de la BNM, bancilor centrale din România si Olanda, precum si reprezentanti ai Delegatiei UE în Republica Moldova. În cadrul întrunirii s-au discutat progresele înregistrate în cadrul proiectului pentru al doilea trimestru de implementare a acestuia si s-au constatat urmatoarele:

1. Ca urmare a evaluarii cadrului national de legislatie în contextul corespunderii acestuia prevederilor legislatiei UE de reglementare a activitatii bancilor, au fost identificate optiunile nationale pe marginea carora urmeaza a fi luata o decizie din perspectiva functiei de supraveghere.
2. A fost definitivat chestionarul pentru evaluarea impactului asupra capitalului bancilor în cazul trecerii la cerintele Basel III, care a fost remis pentru completare bancilor pâna la mijlocul lunii februarie.
3. A fost definitivat proiectul Strategiei BNM de implementare a standardelor Basel III prin prisma cadrului legislativ european (CRD IV), care urmeaza a fi prezentat Comitetului Executiv al BNM spre aprobare în viitorul apropiat.

Scenariu de stres

Reiesind din datele publicate pe pagina oficiala a Bancii Nationale a Moldovei la data de 31.12.2015 am facut o simulare a situatiei daca ar fi fost deja implementat buffer-ul de conservare a capitalului si buffer-ul de capital contraciclic în sectorul bancar autohton.

Tabelul 3. Simularea introducerii bufferului de conservare a capitalului si bufferului de capital contraciclic, la situatia din 31.12.2015. (mil.lei).

Sursa: Elaborat de catre autor în baza datelor prezentate pe pagina oficiala web a Bancii Nationale a Moldovei (bnm.md)

Din tabelul nr. 3 putem observa cum a influentat introducerea buffer-ilor de capital asupra modificarii Capitalului Normativ Total, dar si a coeficientului Suficientei Capitalului Ponderat la risc. La determinarea marimii buffer-ului de capital contraciclic am aplicat coeficientul de 0.625% din Activele Ponderate la Risc. Dupa cum a fost mentionat mai sus marimea buffer-ului de capital va creste anual cu 0.625 p.p. pâna va atinge nivelul de 2.5% din Activele Ponderate la Risc si va deveni totalmente functional la 1 ianuarie 2019. Putem observa ca aplicând normativul de 0.625% Capitalul Normativ Total a crescut cu 163.63 mil lei, ceea ce a condus la cresterea coeficientului suficientei capitalului ponderat la risc cu 0.46 puncte procentuale. Tabelul nr.3 ne arata un exemplu real al consolidarii stabilitatii financiare a sectorului bancar autohton, formarea si mentinerea unui ”amortizator” care va oferi posibilitatea bancii de a face fata tuturor provocarilor în derularea activitatii sale.

Autor: Denis Malendra, economist specializat în activitate bancara.