Guvernatorul BNM, Octavian Armasu, aflat în functie de mai bine de doua luni, promite sa continue agenda de reforme în sectorul bancar, în special procesul de transparentizare a actionariatului bancilor.
Într-un interviu acordat revistei Profit, Octavian Armasu vorbeste despre tranzactia cu actiunile Moldindconbank, obiectivele în calitate de guvernator, conlucrarea cu Ministerul Finantelor, precum si cu partenerii externi.
Profit: Dl. Armasu, ati preluat functia de guvernator al BNM la sfârsitul lunii noiembrie 2018. Care sunt sarcinile principale pe care vi le-ati propus în calitate de guvernator al BNM?
Octavian Armasu: În primul rând, voi continua agenda de reforme în sectorul bancar. În acest sens, împreuna cu echipa BNM vom continua procesul de transparentizare a actionariatului, cu scopul de a proteja interesele deponentilor si cele ale clientilor bancilor. În acelasi timp, vom continua dialogul cu mediul de afaceri pentru a-l apropia de sectorul bancar. În acest sens, este necesara o dinamica din doua directii: pe de o parte, sa fie îmbunatatit accesul la finantare, astfel încât agentii economici sa obtina mai usor credite din banci, iar pe de alta parte, sa existe initiative economice ale sectorului privat, pe care sa le finanteze bancile. Asadar, pe termen mediu, aceasta situatie ar putea fi redresata semnificativ.
Totodata, împreuna cu expertii BNM în politica monetara, vom depune eforturi pentru a readuce inflatia spre tinta de 5% anual, lucru extrem de dificil tinând cont de faptul ca Republica Moldova este o economie deschisa si multi factori care influenteaza stabilitatea preturilor se afla în afara controlului instrumentelor de politica monetara utilizate.
– Va putem numi reformator în calitate de guvernator a BNM si chiar succesor al fostului guvernator Sergiu Cioclea?
– Guvernatorul unei banci centrale poate fi evaluat doar prin rezultate materializate în timp si prin recunoasterea acestor rezultate, în mod obiectiv, acestea pot veni din afara BNM. În acest sens, sper ca vom reusi împreuna cu echipa Bancii Nationale sa obtinem si în continuare aprecieri pozitive de la partenerii de dezvoltare. Gratie agendei de reforme, astazi avem un nou cadru de reglementare necesar pentru afirmarea unui sector financiar-bancar robust si stabil.
– De pe pozitia de ministru al finantelor, pe care ati ocupat-o aproape 3 ani, ce este important pentru Dvs. sa realizati la BNM?
– Cred cu tarie ca împreuna cu echipa BNM, vom reusi sa asiguram obiectivele bancii centrale si sa ducem la bun sfârsit toate reformele, astfel încât acestea sa genereze beneficii concrete pentru mediul de afaceri si cetatenii nostri.
BNM prin masurile de politica monetara trebuie sa asigure un cadru macroeconomic prielnic pentru cresterea economica si atragerea investitiilor.
– La 22 ianuarie 2019, BNM a acordat permisiunea prealabila pentru achizitionarea de catre investitorul european Doverie United Holding AD a 63,89% din actiunile Moldindconbank. Cât de real este ca tranzactia cu actiunile MICB sa se desfasoare pâna în luna aprilie, asa cum prevede legislatia în vigoare, dat fiind alegerile parlamentare din 24 februarie si procedura, posibil destul de complicata, de formare a noului guvern?
– Activitatile BNM se desfasoara în afara proceselor electorale si de învestire a guvernului. Banca centrala are o agenda de reforme agreata cu partenerii de dezvoltare care se implementeaza conform angajamentelor asumate. Pentru BNM este important ca bancile sa fie stabile si reziliente, sa respecte parametrii macroprudentiali conform reglementarilor Basel III si sa aiba actionari de calitate, pe care, în mod transparent, sa îi cunoasca publicul. BNM are o agenda de realizare a acestui obiectiv, care, de alt-fel, este stabilita în programul cu FMI.
Cât despre Moldindconbank, mecanismul de interventie timpurie folosit creeaza un precedent pozitiv de sanare a bancilor. Aceasta ne-a determinat sa credem ca actiunile bancii expuse la vânzare reprezinta un semnal de încredere pentru investitorii potentiali, mai ales ca este vorba despre un pachet majoritar care ofera controlul asupra gestiunii unei banci competitive. As evita sa fac scenarii postelectorale, în conditiile în care BNM se afla în afara acestor procese, fiind o institutie independenta. Ne bucuram ca s-a gasit un investitor european care manifesta interes pentru Moldindconbank si ne dorim ca tranzactia sa se înscrie în termenul stabilit. As vrea sa mentionez faptul ca Moldindconbank e bine, poate mai bine ca oricând anterior. Asta ma face sa cred ca tranzactia va avea loc în cel mai scurt timp.
Voi mentiona ca Doverie United Holding AD este un investitor potrivit, ce corespunde cerintelor legale, pentru cea de-a doua cea mai mare banca din RM, mai ales ca îsi propune sa aduca la Moldindconbank o echipa de manageri cu experienta internationala bogata în domeniul bancar
– În ce masura au dreptate cei ce afirma ca odata cu venirea dumneavoastra la BNM autoritatile i-au „calmat” pe partenerii externi, în primul rând, pe FMI. În contextul alegerilor si schimbarilor care vor avea loc în configuratia puterii, veti reusi sa obtineti de la autoritati îndeplinirea programului cu FMI pâna în noiembrie 2019?
– Voi reitera ca BNM este o institutie independenta. Discutiile pe care le avem cu FMI si alti parteneri externi sunt axate pe implementarea reformelor si nu intram pe domeniul politicului. Agenda de reforme a BNM a fost agreata înca în 2016 si o vom continua, pentru a aduce bunastare si beneficii sectorului bancar, economiei reale si cetatenilor.
– În calitate de ministru al finantelor, cum ati reusit sa conlucrati cu BNM si fostul guvernator Sergiu Cioclea la solutionarea obiectivelor antagoniste ale acestor doua institutii ale statului?
– În orice economie de piata, banca centrala actioneaza într-un tandem firesc cu Ministerul Finantelor pentru a crea conditii macrofinanciare favorabile dezvoltarii economiei si bunastarii populatiei. Am reusit sa construim o colaborare buna cu guvernatorul Sergiu Cioclea înca de la începutul negocierii acordului cu FMI. Aceasta colaborare institutionala continua si a fost extinsa la nivel de experti pe diverse domenii: politica monetara, operatiuni bancare, plasamente ale valorilor mobiliare de stat etc., asa cum prevede Legea cu privire la BNM.
Colaborarea institutionala între acesti doi piloni-cheie de macrostabilitate, Banca Nationala si Ministerul Finantelor, trebuie sa continue.
– Cum intentionati sa reduceti lichiditatea bancilor? Care din 3 indicatori – rata de baza, rezervele în valuta (14%) si în lei (42,5%) – îi veti modifica în primul rând?
– Indicatorii pe care i-ati mentionat reprezinta unele dintre principalele instrumente de politica monetara, destinate într-un final asigurarii stabilitatii preturilor si mentinerii inflatiei în proximitatea tintei urmarite de BNM si nu reducerii sau majorarii propriu-zise a lichiditatilor bancilor. Or, nivelul stabilit de 14,0% pentru rezervele obligatorii din mijloace atrase în valuta liber convertibila si cel de 42,5% pentru rezervele obligatorii din mijloace atrase în lei moldovenesti si în valuta neconvertibila din baza de calcul, reprezinta echilibrul optim în conditiile actuale menit sa asigure cel mai probabil scenariu privind mentinerea si stabilitatea preturilor pe termen mediu, în baza prognozelor si previziunilor BNM referitoare la evolutiile actuale si viitoare de pe piata.
BNM va mentine sau va modifica instrumentele de politica monetara, inclusiv cele mentionate de dumneavoastra, în functie de conjuncturile de pe piata si conform scenariilor de baza privind evolutia preturilor publicate trimestrial de BNM în rapoartele asupra inflatiei.
– Ce va întreprinde BNM pentru a reduce numarul dispersat al indicatorilor „creditelor neperformante” la banci, cu valoarea maxima la 31.12.2018 de 31%, cea minima de 4,9% si cea medie de 12,5%?
– Indicatorul de credite neperformante a înregistrat valorile actuale din câteva motive. În primul rând, pe parcursul anilor 2016-2017 am avut o scadere a valorii portofoliului total de credite bancare. Pe acest fundal, odata cu rambursarea creditelor calitative din portofoliul bancilor si înlocuirea lenta a lor cu credite noi, ponderea relativa a creditelor neperformante a crescut. În al doilea rând, în urma controalelor complexe derulate la bancile licentiate, în anumite cazuri unele credite existente deja au fost reclasificate din motive prudentiale.
În prezent, se atesta o scadere a portofoliului de credite neperformante si aceasta se datoreaza mai multor factori, în special, reformelor ample pe care le face Banca Nationala a Moldovei. În context, voi preciza ca, la 31 decembrie 2018, ponderea creditelor neperformante în portofoliul de credite în sectorul bancar a fost de 12,5% si a scazut fata de începutul anului 2018 cu 5,9 puncte procentuale.
Voi mentiona ca pe parcursul anului 2018, începând cu luna martie, a fost înregistrata, în fiecare luna, majorarea portofoliului de credite, care a constituit 5,9 la suta sau 2 mlrd. lei.
În aceasta perioada, BNM a recomandat în scris, în repetate rânduri, bancilor sa ia masuri pentru reducerea numarului de credite neperformante, sa monitorizeze permanent calitatea portofoliului de credite si sa-si consolideze structura de management al afacerilor, în special, în domeniul gestionarii riscului de credit. În plus, BNM a solicitat bancilor prezentarea informatiei cu privire la progresele realizate în implementarea masurilor de reducere a creditelor neperformante.
Masurile luate de banci pentru reducerea creditelor neperformante se refera, în principal, la: elaborarea si implementarea strategiilor si planurilor de reducere a creditelor neperformante, revizuirea reglementarilor interne sau elaborarea noilor reglementari interne privind activitatea de creditare, instruirea angajatilor din domeniul creditarii, monitorizarea permanenta si prezentarea catre conducerea bancii a informatiilor cu privire la evolutia creditelor neperformante.
În acelasi timp, nivelul de provizionare a creditelor neperformante este înalt, atingând 67,4% pe sistem, si variaza de la 39% pâna la 87,6% în functie de banca.
– În cadrul vizitei la Chisinau în octombrie 2018, Presedintele Turciei Recep Erdogan a declarat ca 2 banci din Turcia „vor intra foarte curând” pe piata RM. Pâna în prezent la BNM au fost depuse/înregistrate cereri de cumparare a activelor bancare din Republica Moldova din partea unor banci din Turcia?
– Pe parcursul ultimilor ani, mai multe banci, inclusiv din Turcia, au explorat posibilitatea de a intra pe piata moldoveneasca. În prezent, la Banca Nationala nu este înregistrata vreo cerere din partea investitorilor turci pentru cumpararea actiunilor bancilor din tara.
Sursa: profit.md
