Moldovenii aleg tot mai des sa traiasca lânga Chisinau, iar acest lucru începe sa redeseneze nu doar harta demografica, ci si harta economica a Republicii Moldova: acolo unde se muta oamenii, se muta si cererea de locuinte, servicii, transport si infrastructura. O astfel de schimbare este confirmata de revizuirea datelor despre populatia localitatilor, realizata de Biroul National de Statistica în baza Recensamântului 2024.
În analiza expertului economic Veaceslav Ionita, cea mai puternica dovada a acestui trend este Durlestiul, care devine oficial a treia cea mai mare localitate din tara. Expertul arata ca Durlesti a crescut de la aproximativ 16.000 de locuitori în 2015 la aproape 27.000 în 2025 — un plus de circa 11.000 de persoane în zece ani, aproape o dublare.
Veaceslav Ionita sustine ca nu exista o alta localitate din Republica Moldova care sa fi avut o dinamica demografica similara în ultimul deceniu.
De ce conteaza asta pentru economie? Pentru ca, explica Ionita, cresterea populatiei nu este un simplu „numar” în statistici, ci un motor care împinge investitiile: mai multe blocuri si case, mai mult comert, mai multe servicii, mai multa nevoie de utilitati si transport.
În analiza sa, Durlesti devine un indicator direct al felului în care activitatea economica se concentreaza în jurul Chisinaului.
Expertul mai spune ca aceasta crestere nu este întâmplatoare, ci reflecta un fenomen economic clar: concentrare urbana accelerata în zona periurbana a capitalei.
Ionita subliniaza ca din top 20 cele mai mari localitati din Republica Moldova, o parte importanta fac parte din aglomeratia urbana a Chisinaului, iar cresterea demografica semnificativa se vede aproape exclusiv aici. În acelasi timp, restul teritoriului, cu mici exceptii, continua sa piarda populatie, ceea ce înseamna si mai putina cerere locala, mai putine servicii si mai putine investitii.
Un alt exemplu relevant, indicat de expert, este Bacioi, care devine oficial cel mai mare sat din Republica Moldova, cu aproape 12.000 de locuitori si o crestere de circa 30%. Ionita atrage atentia ca, în termeni practici, un sat din jurul Chisinaului ajunge sa fie mai mare decât aproximativ 40 de orase din tara — o concluzie care spune mult despre directia în care se muta populatia si economia.
În concluzia lui Veaceslav Ionita, datele scot în evidenta trei realitati economice: capitala si zona periurbana atrag populatie, investitii si activitate economica; restul tarii pierde populatie; iar aglomeratia urbana Chisinau se contureaza tot mai clar si se apropie de un milion de locuitori, incluzând municipiul si raioanele Straseni, Ialoveni, Anenii Noi si Criuleni.
