Partidul de guvernamânt din Ungaria, Fidesz, va modifica legislatia în Parlament chiar din toamna pentru a elimina creditele în valuta folosite pentru achizitia de locuinte cu sau fara un acord cu bancile, a avertizat seful parlamentarilor Fidesz, Antal Rogan. De ce o atitudine atât de dura cu bancile? Poate pentru ca bancile, si nu cererea, au insistat ca împrumuturile sa fie luate în valuta, sau pentru ca aceste credite au umflat artificial economia fara a crea o crestere corespunzatoare a capacitatii de productie pe care sa se puna bazele economiei viitoare.
Dupa caderea regimurilor comuniste din Europa de Est, controlul în sectoarele bancare din regiune a fost preluat de banci straine, majoritatea din Europa de Vest. Fluxurile de bani canalizate astfel de Occident prin banci au capatat forma creditelor sau împrumuturilor ipotecare, de obicei denominate în moneda straina – euro, franci elvetieni – ceea ce a „îngrasat“ consumul si preturile locuintelor si terenurilor, scrie Ziarul Financiar cu referire la centralbanking.com.
Rezultatul este ca intrarile masive de capital au produs un boom imobiliar si economic care se autoîntretinea. Însa, spre deosebire de investitiile directe straine, intrarile de capital prin intermediul bancilor nu au contribuit la majorarea capitalului productiv, în conditiile în care finantarea straina a fost canalizata mai mult spre sectorul imobiliar. Fluxurile au dus totusi la cresterea datoriei externe si au provocat dependenta de finantarea din strainatate. Consecinta este ca economiile s-au îndatorat, dar nu si-au majorat potentialul productiv necesar platii datoriilor si finantarii viitoare.
Creditarea în valuta a contribuit semnificativ la „umflarea“ intrarilor de capital si la cresterea creditului în Europa Centrala si de Est. În tari precum România, Bulgaria, Letonia si Lituania predominante sunt împrumuturile în euro, ceea ce pare a fi o alegere normala deoarece cursurile de schimb de aici sunt legate de euro.
În schimb, în Austria, Ungaria si Polonia rolul principal l-au avut francii elvetieni. Ponderea creditelor în valuta este adesea corelata cu un raport credite/depozite ridicat, ceea ce nu este surprinzator având în vedere rolul lor în formarea fluxurilor de capital din sectorul bancar.
Riscurile creditarii în moneda straina
Împrumuturile în valuta prezinta o varietate de riscuri, inclusiv formarea de bule ale creditului, îndatorare ridicata si riscuri de finantare, dar si impedimente pentru politica monetara. Deoarece creditarea în moneda straina are nevoie de accesarea pietelor financiare externe, aceasta creste intensitatea legaturilor financiare internationale, ceea ce amplifica vulnerabilitatea în fata efectelor de contaminare daca riscurile se materializeaza. Experienta din Europa de Est demonstreaza ca împrumuturile în valuta se reflecta în cele din urma în bule ale preturilor activelor.
Din cauza diferentelor de curs valutar, creditele în moneda straina erau mai ieftine decât cele în moneda locala. Astfel bancile au atras noi debitori, majorându-si cota de piata. Strategia este profitabila pe termen scurt si de aceea a fost trecuta cu vederea de autoritati.
Institutiile financiare internationale recunosc ca împrumuturile în valuta sunt percepute ca fiind o amenintare majora pentru stabilitatea financiara. Stiindu-se acestea, se pune întrebarea de ce creditarea în moneda straina este atât de raspândita. BERD argumenteaza ca amploarea împrumuturilor acordate de banci, indiferent de structura actionariatului, este puternic determinata de mediul macroeconomic.
Economistii BERD sustin, într-un studiu publicat în 2010, ca nu au gasit nicio dovada ca bancile straine insista indiscriminatoriu pe creditele în valuta din cauza accesului mai facil la finantare în moneda straina. Bancile straine împrumuta, într-adevar, în moneda straina mai mult sectorul corporate, însa nu si clientilor de retail.
În Bulgaria, bancile „au fortat“ creditarea în euro
Dar un studiu al Centre for Economic Policy Research, bazat pe date din sistemul bancar bulgar, a gasit „dovezi puternice“ ca bancile forteaza pentru creditarea în euro. La o banca specializata pe credite de retail, al carei nume nu este dat, o treime din numarul împrumuturilor în valuta au fost cerute de firme în moneda locala.
Studiul are importanta deoarece clientii de retail sunt cei mai implicati în creditarea în moneda straina. Analiza a gasit, de asemenea, ca banca e ezitanta în a acorda finantare în sume considerabile si pe termen lung în leva. Bancile din Europa de Est par nerabdatoare sa potriveasca valuta în care le sunt structurate activele cu valuta în care este denominata datoria clientului.
În Ungaria, ministrul economiei, Mihály Varga, a declarat pentru Portfolio.hu ca guvernul vrea ca împrumuturile în valuta sa dispara de pe piata, dar a subliniat ca, spre deosebire de celelalte masuri care au afectat sectorul financiar, de aceasta data vor fi consultari cu bancile. Cabinetul „nu va lua decizii printr-o interventie brusca, ci lasa timp tuturor sa-si exprime punctele de vedere“, a spus Varga.
În acest context, remarcile lui Rogan par sa trimita un mesaj cu totul diferit. Rogan a notat ca ar fi „fericit daca guvernul ar ajunge la un acord cu bancile în negocieri“, dar ei sunt pregatiti sa ia masuri importante în parlament la toamna, „cu sau fara un acord“. Guvernul ungar trateaza de obicei foarte transant problemele cu bancile, pe care premierul Viktor Orban le învinovateste ca nu sprijina activ economia, si prin urmare pozitia indicata de Rogan va fi, probabil, cea care se va impune.
În Ungaria multe banci au proprietari straini, precum grupurile Erste si Raiffeisen din Austria, Intesa Sanpaolo si UniCredit din Italia si Bayerische Landesbank din Germania.
